Ministrul Culturii vrea ca termenul „ministră” să fie recunoscut oficial: „Vom insista dacă răspunsul va fi negativ”

Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat că va solicita Academiei Române modificarea statutului cuvântului „ministră” în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), prin eliminarea mențiunii că termenul este folosit în registru colocvial.

„Ministră” ar putea deveni termen oficial Foto: Arhivă

Ministerul Culturii va cere Academiei Române modificarea DOOM

Declarația a fost făcută în contextul dezbaterilor din ultimele săptămâni privind utilizarea formelor feminine pentru denumirile unor funcții și profesii.

„Cred că ceea ce este necesar să înțelegem este că femeile ar trebui să aibă libertatea de a alege dacă doresc să le fie adresată o anumită formulă, fie că vorbim de jurnalistă, doctoriță, pictoriță sau ministră. În acest moment, această opțiune nu există pentru femeile din România, în timp ce în alte state ale Uniunii Europene ea există. Este o chestiune de alegere”, a declarat Ioana Ciocan, potrivit News.ro.

Ministrul a explicat că instituția pe care o conduce a solicitat anterior un punct de vedere din partea Institutului de Lingvistică, pentru a clarifica statutul termenului.

„Având în vedere că Institutul de Lingvistică ne-a spus că nu este corect ceea ce noi, bineînțeles, știam, cu această hârtie vom merge la Academia Română și vom ruga Academia să scoată din DOOM paranteza de colocvial de lângă cuvântul «ministră»”, a afirmat aceasta.

Potrivit Ioanei Ciocan, obiectivul este ca termenul să poată fi folosit fără reticențe și să reflecte mai bine realitatea actuală, în care femeile ocupă funcții de conducere în instituțiile statului.

„Să nu mai fie un cuvânt pe care îl folosim ridicând sprânceana, gândindu-ne că ar putea să existe o femeie ministră. După acest pas, vom lucra împreună cu colegii din Executiv pentru a face un prim pas în direcția profesionalizării feminine a profesiilor de putere din România”, a adăugat ministrul.

„Vom insista dacă răspunsul va fi negativ”

Ioana Ciocan a precizat că Ministerul Culturii nu intenționează să renunțe la acest demers, chiar și în cazul unui răspuns nefavorabil din partea Academiei Române.

„Dacă vom primi o negație de la Academia Română, bineînțeles că vom insista. Există precedente europene și aceste profesii trebuie ancorate în secolul XXI”, a spus ea.

Oficialul a făcut referire și la reprezentarea femeilor în funcțiile executive, susținând că inclusiv limbajul poate influența percepția publică asupra unor profesii sau funcții.

„Înțeleg că sunt doar două femei ministre în Guvern în acest moment și cred că și acest cuvânt, de ministru, contribuie ca noi, din start, să ne gândim la miniștri ca fiind niște bărbați. Dar și femeile pot să fie astronauți, pompieri și ministre”, a concluzionat ministrul Culturii.

Un nou cuvânt a încins discuțiile în online

Un cuvânt englezesc a ajuns în centrul unei dezbateri despre limba română, după ce pagina de Facebook Dicție.ro a atras atenția asupra prezenței termenului „crazy” în dicționare. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar unii internauți au pus sub semnul întrebării decizia de a include un asemenea cuvânt, în condițiile în care există deja echivalente românești precum „nebun”, „țignit” sau „dement”.

Discuția a pornit de la un videoclip în care este ironizată această alegere lingvistică. Reprezentanții paginii au remarcat că termenul „crazy” este păstrat în forma sa englezească, atât ca scriere, cât și ca pronunție, iar situația a devenit rapid subiect de glume și comentarii critice pe rețelele sociale.

În materialul publicat online, Dicție.ro ridică întrebări despre felul în care evoluează vocabularul consemnat în dicționarele limbii române. Tonul este unul ironic, iar autorii videoclipului glumesc pe seama posibilității ca DOOM 3 să ajungă să semene cu un dicționar român-englez, dacă tot mai multe cuvinte străine sunt preluate în forma lor originală.

„Așadar, putem spune corect că situația a devenit crazy”, este concluzia ironică a videoclipului, formulare care a contribuit la popularizarea subiectului.

Dezbaterea a fost alimentată de faptul că limba română are deja mai multe cuvinte care pot reda sensul termenului englezesc.

Printre exemplele menționate se numără „nebun”, „țignit” și „dement”, iar unii utilizatori au considerat că preluarea formei englezești ridică întrebări despre necesitatea unor asemenea împrumuturi.

Comentariile au arătat că subiectul nu a fost privit doar ca o chestiune de vocabular, ci și ca un prilej de discuție despre rolul dicționarelor și despre influența limbii engleze asupra exprimării cotidiene.