Moaştele celei mai tinere sfinte, Mucenița Filofteia, aduse în timpul pelerinajului de Sf. Dimitrie cel Nou
Moaştele Muceniţei Filofteia, care a murit pentru Hristos la vârsta de 12 ani şi ale celui mai nou sfânt român, Dionisie, vor fi vineri, 25 octombrie, ”oaspeţii” Sfântului Dimitrie cel Nou la pelerinajul anual dedicat Ocrotitorului Capitalei. Credincioşii li se pot închina pe Dealul Patriarhiei, până pe 29 octombrie.
Mică, dar puternică prin credinţa ei, a impresionat sute de ani generaţii de credincioşi. Este reprezentată în icoane în costum popular românesc specific zonei Argeşului invocată în rugăciuni alături de sfinţii români şi stră-români deşi s-a născut în cetatea bulgară Târnovo. Potrivit basilica.ro, Sfânta Muceniţă Filofteia este supranumită ”Sfântuliţa” şi are origini valahe după mamă, fiind născută la sud de Dunăre în timpul Ţaratului vlaho-bulgar.
A suferit martiriul pentru credinţă la vârsta de 12 ani şi este cinstită de români din cele mai vechi timpuri. A fost ucisă din greşeală, la mânie, de propriul tată, pentru că împărţea săracilor din hrana lui. Ea însăşi a dorit a fi adoptată de Biserica Domnească din Curtea de Argeş.
Legendele spun că după moarte, trupul sfintei s-a făcut nefiresc de greu şi nu a putut fi ridicat de la pământ decât la rostirea numelui capitalei de atunci a Valahiei, Curtea de Argeş. A fost îngropată la început în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Târnovo, alături de mama sa.
”În anul 1393, când turcii au ocupat Cetatea Târnovo, moaştele sfintei au fost duse pentru un timp la Vidin şi de acolo răscumpărate de voievodul Mircea cel Bătrân, care, împreună cu Mitropolitul Atanasie al Severinului, le-a adus în Ţara Românească”, scria în 2012 ziarul Lumina. Numele Sfintei Filofteia, traducerea în română a grecescului „Filoteea”, rezultă din alăturarea cuvintelor „filos” şi „theos” şi înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”.
Cine e cel mai nou sfânt?
Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia vor fi depuse în altarul de vară din Dealul Patriarhiei, alături de cele ale Sfântului Ierarh Dionisie, care va fi canonizat cu această ocazie.
Potrivit basilica.ro, Dionisie Erhan s-a născut în anul 1868 în satul Bardar, la 15 km de Chişinău, într-o familie cu puţine posibilităţi materiale. A fost botezat la naştere „Dimitrie”, numele „Dionisie” primindu-l ulterior, la tunderea în monahism. Din acest motiv, sfinţirea sa va avea loc de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou. La vârsta de 15 ani, tânărul Dimitrie a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni şi a fost ales stareţ al acestei mânăstiri în 1908. A fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române anul trecut, la o sută de ani de la Marea Unire.
Evlavia sa era atât de mare încât peste 80% dintre membrii Sfatului Ţării îl aveau ca povăţuitor şi duhovnic. După pactul Ribbentrop-Molotov şi cedarea Basarabiei s-a refugiat în ţară, fiind locţiitor al Episcopiei Argeşului în perioada 1940-1941. Nu a putut sta departe de biserica sa, unde s-a întors în ciuda războiului. A murit acolo, iar trupul său a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, la 10 iulie 2018.
Program pelerinaj
În perioada 25-29 octombrie are loc pelerinajul Calea Sfinţilor. Procesiunea începe vineri, 25 octombrie 2019, de la ora 12.30, când icoana şi Sfintele Moaşte ale Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi duse până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. Acolo se vor întâlni cu icoana şi moaştele Sfântului Ierarh Dionisie şi ale Sfintei Muceniţe Filofteia. Vor fi depuse enoriaşilor spre închinare în altarul de vară al Patriarhiei, până marţi, 29 octombrie la ora 10.00.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, un model exemplar de viaţă creştină, care l-a venerat pe Hristos toată viaţa, e prăznuit de creştinătate sâmbătă, 26 octombrie. De secole, în ziua praznicului, credincioşii împlinesc tradiţii care au atras în viaţa lor sănătate, realizări şi spor în proiectele cotidiene.
- Dacă în ziua praznicului vremea e rece, urmează o iarnă blândă; în schimb, o zi însorită anticipează o toamnă lungă, cu vreme frumoasă.
- Din ajunul sărbătorii până a doua zi seara, în curtea gospodăriilor se aprind focuri, peste care sar copii. Se spune că ritualul are puterea să alunge ghinionul şi boala. După ce se stinge focul, gospodarul e bine să aleagă din cenuşă cărbunele cel mai mare şi să-l arunce în grădină pentru a avea un rod bogat în anul următor.
- În ziua praznicului se dăruiesc ofrande prietenilor şi rudelor: se împarte câte o sticlă de vin din noua recoltă şi câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor şi sănătate în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir.
- În ziua praznicului, se face pomană cu grâu fiert în care se adaugă unt, lapte sau brânză. Vasele cu aceste ofrande se sfinţesc la biserică şi se împart persoanelor foarte sărace sau bolnave.
