Murături cu saramură care iese din pământ. „De când mă ştiu, izvorul curge încontinuu”
Inedit! În plin sezon al murăturilor, când alergăm în pieţe pentru a cumpăra ultimele legume, gospodinele dintr-o comună din Buzău îşi pregătesc conservele de iarnă cu saramura care izvorăşte din pământ. Practic, localnicele pun legumele în apă sărată de munte, scrie adevarul.ro. Această reţetă naturală este transmisă din generaţie în generaţie.
La Mânzăleşti, o veche localitate buzoiană de pe Valea Slănicului, sunt pregătite, în această perioadă, conservele pentru iarnă.
Două gospodine au venit deja să se aprovizioneze cu saramura care iese din măruntaiele pământului, pentru a o folosi la prepararea murăturilor. Locul din care izvorăşte firul de apă sărată este cunoscut de toţi sătenii.
Găbiţa Anghel a fost adusă prima oară aici în copilărie, de către bunicul ei, care era cărăuş pentru toţi vecinii.
„Ne lua şi pe noi când eram copii, ca să ne arate unde este această saramură benefică pentru toată comuna. De când mă ştiu, izvorul curge încontinuu, iar acum ne pregătim pentru iarnă. Noi facem toate murăturile cu această saramură”, povesteşte femeia.
În gospodăriile din Mânzăleşti, saramura care iese din pământ este folosită în fiecare toamnă pentru borcanele cu murături. După cum ne asigură gospodinele, totul este natural.
Astfel, în borcanul cu murături intră numai legumele şi fructele adunate din grădina proprie. Ingredientele sunt spălate bine-bine, curăţate şi feliate, apoi îndesate în recipient, împreună cu frunze de ţelină. Peste ghiveciul de legume şi fructe proaspete din borcan se toarnă, desigur, saramura adusă de la izvor. Aceasta este atât de sărată, încât trebuie neapărat combinată cu multă apă.
Doar legume din propria grădină
„O să punem două căni de saramură, iar restul completăm cu apă de la fântână. La o cantitate de cinci litri de apă se pune o jumătate de litru de saramură. Această apă cu saramură din munte nu lasă legumele să se înmoaie, deoarece îşi iau sare cât le trebuie. La iarnă o să avem nişte murături pe cinste”, explică tanti Găbiţa.
Frumoasele coline din comuna Mânzăleşti, acoperite de o mantie albă de sare, şi platoul salin Meledic, brăzdat de grote uriaşe, oferă peisaje spectaculoase. Turiştii ajunşi în zonă pot admira, printre altele, un lac cu apă dulce format pe un masiv de sare.
Hai la afumături din porc românesc!
Tot în judeţul Buzău, în aceste zile, sfârâie carnea în afumătorile pensiunilor, care se pregătesc pentru sfârşitul de an. Pastrama, şunca ţărănească, muşchiuleţul sau cârnaţii prind acum savoarea şi aspectul arămiu după care se dau în vânt turiştii.
Aceasta ar putea fi însă ultima iarnă în care vom avea la discreţie afumături din carne de porc crescut în gospodării proprii. Piaţa tinde, din păcate, să fie dominată de importuri, din cauza pestei porcine, scrie adevarul.ro.
Emil Romanescu e bucătar la o pensiune din satul buzoian Cândeşti, apreciată de turişti mai ales pentru meniurile tradiţionale. De câteva zile, afumătoarea restaurantului funcţionează fără întrerupere, iar focul mocnit e întreţinut numai cu lemn de pom fructifer.
„Trebuie să-i dăm pastramei un fum cald, din esenţă de lemn aromatic. Folosim lemn de cireş sau de prun, neapărat uscat”, dezvăluie bucătarul.
Între timp, la bucătărie se fierbe şunca afumată şi se pune carnea prăjită la garniţă. Întrucât cererea de produse afumate este mare, cel puţin trei porci sunt sacrificaţi într-o săptămână.
„Carnea de porc a fost pusă la sare şi la fum, iar la sfârşit a fost prăjită. Va ajunge la borcan, împreună cu cârnaţii”, încheie bucătarul din Cândeşti.
La această pensiune aflată la zece kilometri distanţă de Buzău, un platou tradiţional pentru două persoane, cu afumături produse din carne de la animalele crescute în ferma proprie, costă 40 de lei.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
