Tradi┼úii pentru spor ┼či s─ân─âtate la s─ârb─âtoarea Dragobetelui

image
S─ârb─âtoarea Dragobetelui

În această zi, spiritualitatea populară celebrează o sărbătoare autohtonă -Dragobetele.

Personificările îndrăgitului Dragobete sunt diferite

├Än tradi┼úia popular─â, Dragobetele, protectorul dragostei ┼či bunei dispozi┼úii, este comparat cu Cupidon, zeul iubirii ├«n mitologia roman─â ┼či cu Eros, mesagerul dragostei din mitologia greac─â. Mai mult, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un b─ârbat foarte frumos ┼či iub─âre┼ú, n─âvalnic, care se deosebe┼čte radical de Sf├óntul Valentin, dornic s─â-i c─âs─âtoreasc─â pe tinerii care se iubeau.

Pentru daci, Dragobetele era un "na┼č cosmic", care oficia ├«n cer, la ├«nceputul prim─âverii, nunta p─âs─ârilor ┼či animalelor. ├Än timp, aceast─â tradi┼úie s-a extins ┼či ├«n r├óndul oameni. De aceea, la s─ârb─âtoarea de Dragobete, fetele ┼či b─âie┼úii ├«┼či fac jur─âminte, pentru ca iubirea lor s─â dureze m─âcar p├ón─â la Dragobetele din anul urm─âtor.

Personificare magic─â a iubirii, Dragobetele era ├«nso┼úit de z├óne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele ├«i p├óndeau pe tineri, ┼čoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care s─â-┼či atrag─â iubirea dorit─â. ├Än mod strategic, ├«n aceste ┼čoapte de dragoste se reg─âseau cuvinte precum dor arz─âtor, dragoste ve┼čnic─â, s─âgeta iubirii al─âturi de numele persoanei iubite.

Sărbătoarea iubirii, în vremuri îndepărtate...

Când vremea era frumoasă

De Dragobete, fetele ┼či fl─âc─âii se ├«mbr─âcau ├«n haine noi de s─ârb─âtoare, ┼úesute ├«n cas─â, ├«n timpul anului. C├ónd vremea era frumoas─â, cu to┼úii porneau ├«n grupuri prin lunci ┼či p─âduri, c├ónt├ónd ┼či veselindu-se, anticip├ónd apropierea prim─âverii.

Cine culegea mai multe flori de prim─âvar─â, ├«nt├ólnite ├«n cale: ghiocei, viorele ┼či t─âm├óioase era norocos ├«n dragoste; apoi, ace┼čti mesageri ai de┼čtept─ârii naturii erau a┼čeza┼úi la icoane, p├ón─â la S├ónziene; atunci se aruncau ├«n apele curg─âtoare din localitatea natal─â, duc├ónd ├«n univers g├óndurile lor pozitive.

Dis-de- diminea┼ú─â, ├«n ziua de Dragobete, fetele ┼či nevestele tinere adunau z─âpad─â proasp─ât─â, o topeau ┼či se sp─âlau cu apa ob┼úinut─â, pentru a avea p─ârul ┼či tenul str─âlucitoare.

O mas─â festiv─â

C├ónd era vreme ur├ót─â, grupul de tineri care-l s─ârb─âtoreau pe Dragobete se aduna ├«n casa unui gospodar de frunte din comunitatea respectiv─â ┼či-l omagia pe zeul iubirii. Pentru aceast─â ├«nt├ólnire, gazda preg─âtea o mas─â festiv─â, cu bucate ┼či b─âuturi preparate special pentru Dragobetele s─ârb─âtorit.

S─ârb─âtoarea de Dragobete era ┼či trebuie respectat─â, pentru ca tinerii s─â se ├«ndr─âgosteasc─â, s─â se respecte ┼či s─â fie iubi┼úi, p├ón─â la Dragobetele din anul urm─âtor.

Fra┼úi ┼či surori de cruce

Fl─âc─âii str├ón┼či ├«n cete sau grupurile de fete obi┼čnuiau ca, ├«n aceast─â zi, s─â-┼či cresteze bra┼úul ├«n form─â de cruce, dup─â care suprapuneau t─âieturile, devenind astfel fra┼úi, respectiv surori de cruce. Fiecare ÔÇ×frate" sau ÔÇ×sor─â" ├«┼či lua rolul ├«n serios ┼či participa la evenimentele de bucurie sau de ├«ntristare care ap─âreau ├«n via┼úa ÔÇ×rudei" sale.

Dragobetele însoţit de" Dragostele"

Oamenii respectau aceast─â zi ├«ntrerup├ónd orice munc─â ├«n gospod─ârie, ├«mpodobindu-┼či casa ca s─â-l primeasc─â pe zeul iubirii, ca pe un oaspete de seam─â. Dragobetele nu venea singur, ci era ├«nso┼úit de z├óne numite ÔÇ×Dragostele"; ele ┼čtiau efectul vorbelor me┼čte┼čugite, prin care s─â-i cucereasc─â pe tinerii singuri.

├Än ziua de Dragobete, tinerii ├«ndr─âgosti┼úi practicau obiceiuri de ini┼úiere premarital─â, cu scopul de a se feri de farmece ┼či f─âc─âturi de ur├ót.

Dragobetele, cap de prim─âvar─â

├Än tradi┼úia popular─â, s─ârb─âtoarea de Dragobete se mai nume┼čte ┼či Cap de prim─âvar─â, pentru c─â foarte multe obieiuri ┼či tradi┼úii specifice acestei s─ârb─âtori populare anticipeaz─â venirea anotimpului ├«ndr─âgit.

Legenda Dragobetelui în Oltenia

Legenda spune c─â to┼úi localnicii care participau la petreceri ├«n ziua de Dragobete erau ocoli┼úi de boli ┼či tot anul erau foarte s─ân─âto┼či. ├Än tradi┼úia popular─â, gospodarii primeau ├«n aceast─â zi binecuv├óntarea cereasc─â a Zeului Iubirii, care era generos cu cei care-l s─ârb─âtoreau ┼či le oferea bel┼čug ├«n gospod─ârie. Totodat─â, tot legenda Dragobetelui amintea c─â apa adunat─â de pe frunzele fragilor avea puteri magice. Dac─â era adunat─â ┼či folosit─â de fetele nem─âritate, acestea deveneau mai frumoase ca oric├ónd ┼či atr─âgeau privirile b─âie┼úilor.

Legenda Dragobetelui ├«n Arge┼č

Potrivit legendei care circul─â ├«n localitatea Albeni, Dragobetele era fiul Babei Dochia; el era un june frumos ┼či nemuritor care umbl─â prin lume asemenea S├ónzienelor ┼či Rusalelor, dar oamenii nu le pot vedea pentru c─â lumea este plin─â de p─âcate.

Dragobetele, transformat într-o plantă

O alt─â legend─â spune c─â Dragobetele, t├ón─ârul frumos, iub─âre┼ú ┼či ├«ndr─âzne┼ú, fura inimile fetelor ┼či nevestelor tinere. Din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului ├«ntr-o plant─â numit─â N─âvalnic, pentru c─â iubirea Dragobetelui era ca un joc n─âvalnic.

├Än timp, N─âvalnicul a fost apreciat ┼či ca plant─â de leac cu efecte cicatrizante, calmante ┼či astringente, indicat─â pentru o gam─â variat─â de afec┼úiuni : respiratorii (de la tuse ┼či p├ón─â la tuberculoz─â), digestive ( ocluzii intestinale, leziuni ulceroase, indigestii) ┼či litiaze. Extern, N─âvalnicul este un remediu excelent pentru pl─âgile care nu se ├«nchid cu u┼čurin┼ú─â.

Zeul iubirii în zilele noastre

De Dragobete se mai fac ┼či acum logodne simbolice care se respect─â p├ón─â la Dragobetele din anul urm─âtor. Uneori, cu prilejul acestor "logodne", tinerii se cunosc mai bine, ├«┼či apreciaz─â calit─â┼úile ┼či, de la logodna simbolic─â p├ón─â la adev─ârata logodn─â, mai este doar un pas.

Este un semn de r─âu augur, dac─â un t├ón─âr sau o fat─â nu ├«nt├ólne┼čte de Dragobete un reprezentant de sex opus, pentru c─â, p├ón─â la anul viitor, acea persoan─â r─âm├óne singur─â ┼či iubirea adev─ârat─â o ocole┼čte.

Membrii comunit─â┼úii care s─ârb─âtoresc Dragobetele sunt aten┼úi la dialogul celor logodi┼úi ├«n aceast─â zi ┼či estimeaz─â la c├óte c─âs─âtorii vor participa ├«n toamna acelui an.

Dac─â auzi pup─âza e┼čti norocos

Dac─â ├«n ziua de Dragobete ai ┼čansa s─â auzi cum c├ónt─â pup─âza, vei fi norocos tot anul. C├ónd plou─â ├«n ziua de Dragobete, ├«n mod sigur, prim─âvara va veni mai repede ┼či va urma o vreme frumoas─â.

Curăţenie exemplară în toată casa

├Än aceast─â zi, nu se spal─â rufe, nu se coase ┼či nici munca la c├ómp nu este permis─â. ├Än schimb, gospodinele trebuie s─â fac─â o cur─â┼úenie exemplar─â ├«n toat─â casa, deoarece aceast─â ├«ndeletnicire aduce spor ┼či prosperitate ├«n acea gospod─ârie.

De-a lungul timpului, Dragobetele este considerat un zeu al bunei dispozi┼úii. Cei care-l s─ârb─âtoresc organizeaz─â petreceri ┼či ├«┼či jur─â fidelitate ├«n rela┼úia cu persoana iubit─â.

├Än diminea┼úa s─ârb─âtorii, fetele nem─âritate trebuie s─â str├óng─â z─âpad─â ┼či s-o topeasc─â, iar cu apa ob┼úinut─â s─â se spele pe fa┼ú─â ┼či pe cap. Se crede c─â aceast─â ap─â are puteri magice ┼či b─âie┼úii le vor aprecia ca fiind cele mai frumoase fete din lume.

Ziua de Dragobete poartă noroc îndrăgostiţilor care investesc în cadouri simbol pe care le oferă persoanei iubite.

Loialitatea, recompensat─â de Dragobete

De asemenea, persoanele harnice ┼či cele care nu tri┼čeaz─â ├«n dragoste sunt ajutate de Dragobete s─â aib─â un an ├«mbel┼čugat.

În numeroase localităţi rurale, de Dragobete se scot din pământ rădăcini de spânz, iar sătenii le folosesc ca plantă de leac pentru tratarea multor afecţiuni.

├Än ziua acestei s─ârb─âtori dedicate iubirii, b─ârba┼úii ┼či femeile trebuie s─â evite controversele, pentru ca iubirea s─â nu fug─â din c─âminul lor.

Să nu plângeţi în această zi

├Än localit─â┼úile unde se s─ârb─âtore┼čte Dragobetele, localnicii nu au voie s─â pl├óng─â, pentru c─â lacrimile aduc necaz.

De Dragobete, voia bun─â este ├«nso┼úit─â de urarea: ÔÇ×Dragobetele s─ârut─â fetele!" ├Än tradi┼úia popular─â, ├«n acest─â zi p─âs─ârile se ├«mperecheaz─â, se str├óng ├«n stoluri ┼či ├«ncep s─â-┼či dureze un cuib.

De Dragobete, rom├ónii trebuie s─â se bucure de venirea prim─âverii, de trezirea naturii la via┼ú─â, s─â s─ârb─âtoreasc─â dragostea ┼či s─â fie mai tandri cu persoana iubit─â, d─âruindu-i acesteia un dar cu semnifica┼úii profunde .

Jurământul de fidelitate

Un ritual practicat în ziua de Dragobete, mereu în actualitate, se referă la respectarea jurământului de fidelitate. Ritualul are puterea să alunge gândul despărţirii tot anul.

Hran─â pentru p─âs─ârile cerului

├Än ziua de Dragobete, gospodinele hr─ânesc din bel┼čug p─âs─ârile cerului care vin ├«n curtea casei, dar ┼či pe cele din propria gospod─ârie, pentru a avea spor ├«n cas─â ┼či p├óinea de toate zilele s─â fie ob┼úinut─â f─âr─â eforturi supraomene┼čti.

N─âvalnicul aduce noroc

┼×i ├«n zilele noastre, persoanele preocupate de magie, chiar ┼či b─âtr├ónele satelor, ┼čtiu cum s─â preg─âteasc─â N─âvalnicul, dup─â re┼úete speciale, pentru a aduce noroc ┼či spor la bani.

De la o cititoare pasionat─â a publica┼úiilor Companiei Adev─ârul Holding am primit re┼úeta ÔÇ×magic─â" de foloire a N─âvalnicului care aduce noroc:

Cum te ajut─â N─âvalnicul

├Än tradi┼úia popular─â, ├«n ziua s─ârb─âtorii, trebuie s─â ai o bancnot─â nou─â ┼či s-o ├«mp─âture┼čti ├«n dou─â, apoi sub form─â de triunghi. ├Än mijlocul triunghiului trebuie s─â presari frunze de N─âvalnic- proaspete sau uscate.

Simbolul magic se p─âstreaz─â ├«ntr-un loc discret din cas─â, eventual ├«n casa de bani. Dac─â nu ai N─âvalnic, preg─âte┼čti doar bancnota, urm├ónd ca ├«n urm─âtoarele nou─â zile s─â g─âse┼čti o frunz─â de N─âvalnic pe care s-o p─âstrezi ├«n bancnot─â. Se spune c─â ritualul alung─â ghinionul, paguba ┼či g├óndurile negative ale du┼čmanilor ┼či spulber─â orice r─âu.

silviu silvius prigoana jpeg
Andreea Banica (foto Facebook) jpg
Lucile Randon
tonciu prodan reghe jpeg
cristi borcea valentina pelinel milan jpeg
amber heard atunci vs acum jpg
280952814 1610884362606650 749984686026597387 n jpg
laura cosoi jpg
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image
image
image
image
calendar ortodox 2021 26 iunie sf david tesalonic png
silviu silvius prigoana jpeg
E bine în parc, păcat că sunt atâţia ţânţari! jpeg
Lucile Randon
lacul techirghiol apa roz explicatie fenomen constanta 775659 webp
so╚Ťie george simion jpeg