Păsări pe cale de dispariţie iernează în număr mare în România. Află despre ce înaripate e vorba
Gâsca cu gât roşu cuibăreşte în Rusia, mereu în apropierea unor aliaţi înaripaţi. Cuiburile sunt plasate strategic, lângă cele de bufniţă de zăpadă, care îndepărtează alţi duşmani naturali, sau alături de coloniile extrem de zgomotoase ale pescăruşilor argintii. După ce îşi cresc puii, gâştele migrează pentru a ierna. Numărătoarea de Iarnă a Păsărilor Acvatice, acţiune derulată an de an de către Societatea Ornitologică Română (SOR), a scos la iveală în 2013 că versatila gâscă cu gât roşu alege să vină în număr tot mai mare în România şi în Bulgaria. Ornitologii români şi bulgari au avut supriza să descopere un stol de 54.000 de exemplare în sudul Dobrogei şi în Cadrilater, spun reprezentanţii SOR.
O parte din acest stol a ales sa se hrănească pe terenurile agricole din sudul Dobrogei, unde au fost numărate 20.000 de exemplare. Păsările plecau seara să doarmă alături de tot stolul, în Bulgaria. Constatarea este cu atât mai îmbucurătoare, deoarece gâsca cu gât roşu este una dintre speciile periclitate la nivel mondial. Se află pe Lista Roşie a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) cu statutul de „endangered”.
Desene care întruchipează această specie au fost descoperite în interiorul piramidelor egiptene, ceea ce demonstrează că această pasăre dăinuieşte de mii de ani. Acum, gâsca cu care se mândreau cândva faraonii a ajuns să ierneze doar în trei ţări: Ucraina, România şi Bulgaria. Pasărea este un adevărat izvor de enigme pentru ornitologi, deoarece îşi schimbă rutele de migraţie după considerente doar de ea ştiute.
În acelaşi timp, însă a scăzut numărul celor implicaţi în protejarea acestei specii. Dacă până acum agricultorii şi cultivatorii de cereale erau încurajaţi să creeze zone de hrănire pe terenurile lor în timpul iernii, pentru aceste păsări, în ultimii zece ani aceste programe au fost uitate. Pentru eforturile lor la conservarea speciei, fermierii erau răsplătiţi cu până la 171 de euro pentru fiecare hectar de pământ pus la dispoziţie pentru crearea de locuri de hrănire.
Acţiunea de Numărare a Păsărilor Acvatice de Iarnă a fost efectuată în peste 180 de locuri, cu ajutorul a peste 100 de biologi, păsărari şi voluntari ai Societăţii Ornitologice Române.
