Președintele Nicușor Dan prezintă Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
Președintele Nicușor Dan va prezenta miercuri în Parlament Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2025-2030, un document elaborat interinstituțional și pus în transparență publică pentru prima dată. Strategia definește obiectivele și prioritățile naționale de securitate, subliniază importanța transparenței și colaborării între instituții și introduce conceptul de independență solidară ca fundament al politicii de apărare și diplomație a României.
Parlamentul va dezbate și vota documentul în ședința comună a celor două Camere, programată la ora 14:00, marcând o etapă crucială în consolidarea rolului României pe plan internațional.
Prezentarea Strategiei în Parlament
Președintele Nicușor Dan va adresa miercuri un mesaj în cadrul ședinței comune a Camerelor Parlamentului referitor la Strategia Națională de Apărare 2025-2030 Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat luni act de document, care a fost analizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării Strategia va fi transmisă Comisiilor comune de apărare pentru întocmirea raportului comun și a proiectului de hotărâre, urmând să fie supusă aprobării Parlamentului în ședința comună
Procesul de elaborare și consultarea publică
Strategia a fost elaborată cu un caracter puternic interinstituțional, implicând toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării Au contribuit reprezentanți ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic Proiectul consolidat a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a României care a parcurs această etapă Documentul exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, un stat construit în jurul cetățeanului, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale, cu instituții moderne, transparente și integre
Obligațiile instituțiilor și mediul de securitate
Strategia nu este despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățeni Mediul de securitate este diferit, marcat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli de către state autoritare și de diminuarea capacității organizațiilor internaționale România se confruntă cu manipulare informațională, schimbări economice generate de protecționism, lupta pentru resurse, sabotaj și perturbarea infrastructurii critice, precum și creșterea amenințărilor transnaționale și transfrontaliere Asigurarea securității cetățeanului și a societății reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând în logica cooperării responsabile, deschise controlului cetățenesc
Conceptul-cheie: Independență solidară
Independența solidară reprezintă exigența strategică și imperativul de acțiune pe componentele de securitate și diplomație România răspunde provocărilor internaționale urmărindu-și interesele naționale în solidaritate cu partenerii și aliații săi Strategia marchează un moment istoric pentru România, consolidând rolul de membru NATO și UE și pregătind extinderea influenței în regiune Documentul constituie cadrul fundamental pentru adaptarea și revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru elaborarea celor noi
Etapele strategice și obiectivele naționale
Strategia acoperă șase mari capitole, definind:
- valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate
- evaluarea mediului internațional de securitate
- identificarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților
- obiectivele strategice și prioritățile în domeniul apărării
- direcțiile de acțiune și modalitățile de asigurare a securității naționale Documentul subliniază că România trebuie să își proiecteze mai ferm interesele pe plan internațional și să dezvolte un stat rezilient la șocuri interne și externe
„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse, sabotajul şi perturbarea infrastructurii critice, precum şi cu creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate", subliniază preşedintele Nicuşor Dan în document, scrie Agerpres.
