Regele Mihai a fost cel mai sărac monarh european aflat în exil

5 decembrie 2017 23:28

Ultima actualizare: 14 noiembrie 2021 8:34

1999 - Cuplul regal, în vizită în Normandiafotografii: familiaregala.ro / guliver/gettyimages / historia

Mulţi dintre români l-au iubit, mulţi i-au ascultat mesajele de Crăciun mai ceva decât pastoralele Patriarhului, poate şi mai mulţi i-au aşteptat întoarcerea pe tron după 1990. Pentru că Regele Mihai a abdicat forţat de comunişti în decembrie 1947 şi a părăsit România, cu trenul, o lună mai târziu. El a negat mereu acuzele comuniştilor că şi-ar fi încărcat trenul cu tablouri şi aur.

Ca să se întreţină în exil a fost, pe rând, fermier, pilot sau agent la bursă.
În anii ‘60 ai secolului trecut a lucrat şi ca pilot pe avioane comerciale.
A lucrat inclusiv la New York, în lumea bancară.
Ziua de naştere a Regelui Mihai, 25 octombrie, e marcată anual până azi drept Ziua Armatei Române (la 25 octombrie 1944 Armata Română a eliberat ultima palmă de pământ românesc de sub ocupaţie hitleristă, în semn de omagiu faţă de conducătorul ei suprem).
A fost decorat de statul român cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul. Mai există un singur caz similar în istoria naţională, cel al lui Ion Antonescu.
A fost decorat de Iosif Visarionovici Stalin cu Ordinul militar Victoria cu diamante, la 19 iulie 1945, cu puţin înainte de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
În 1946 a fost decorat şi de preşedintele american Harry Truman cu Legiunea de Merit în cel mai înalt grad.
Regele britanic George al VI-lea i-a conferit şi el Ordinul “Crucea Victoria“.
Între 100.000-200.000 de evrei ar fi fost salvaţi de către Mihai în Al Doilea Război Mondial, cazându-i în palat.
În anii imediat următori ai încheierii celui de-al Doilea Război Mondial a decis să nu-i graţieze pe Ion Antonescu, fost şef al statului, sau pe liderii opoziţiei, cum ar fi cazul lui Iuliu Maniu, acuzaţi de regimul comunist de înaltă trădare, deşi legea îi permitea să facă acest lucru.
A fost singurul dintre regii români care a apelat la „greva regală”, între august 1945 şi ianuarie 1946, refuzând să contrasemneze decretele guvernului prosovietic condus de Petru Groza.
A abdicat forţat de comunişti într-o zi de marţi, la 30 decembrie 1947.

1947 - O discuţie aprinsă la care participă şi Gheorghe Gheorghiu-Dej

A părăsit România la 3 ianuarie 1948, într-o zi de sâmbătă, cu trenul.
Din ianuarie 1948, aflându-se în exil, a renunţat la titulatura de prinţ de Hohenzollern.
Nu s-a ştiut niciodată cu exactitate cu ce valori sau sume de bani a ieşit regele din ţară. Presa comunistă a speculat că Regele a plecat cu multe valori de patrimoniu, inclusiv peste 40 de tablouri de mare valoare.Regele a respins mereu aceste acuze, iar faptul că ulterior a lucrat în diverse domenii pentru a se întreţine i-au confirmat spusele.
Ceea ce e cert e că între ianuarie şi martie 1948 între puterea de la Bucureşti şi fostul rege s-au negociat sume de bani destinate întreţinerii acestuia în exil. Rezultatele nu au fost niciodată făcute publice.
Din martie 1948 Mihai s-a semnat cu titulatura ”Regele Mihai de România”.
Mihai I a fost considerat de istorici drept cel mai sărac rege european aflat în exil după 1950.
Primii opt ani de exil şi i-a petrecut alături de soţia sa, Ana de Bourbon-Parma, în Marea Britanie.
Între 1948 şi 1956 şi-a întreţinut familia din vânzările produselor rezultate dintr-o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.
După 1950 a încercat să conducă Comitetul Naţional Român, un organism prezentat ca guvern al României aflat în exil, nerecunoscut însă niciodată pe plan internaţional.
În 1990 a anunţat public că consideră actul său de abdicare din 30 decembrie 1947, comis sub ameninţare, drept nul şi neavenit.

1992 - Regele Mihai şi Regina Ana au fost primiţi cu braţele deschise de români

La împlinirea a 60 de ani de la abdicarea sa, la 30 decembrie 2007, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale a României.
La 10 mai 2011 a decis să se rupă de Casa de Hohenzollern, din care proveneau primii doi regi ai ţării, şi a decis să folosească titulatura de Mihai al României.
A transmis între 1940 şi 2015, 75 de mesaje de Crăciun, fie că s-a aflat în ţară sau în exil.
A avut o relaţie specială cu radioul, mijlocul preferat pentru a-şi transmite mesajele.
Mesajul din seara zilei de 23 august 1944, prin care anunţa poporul român de ieşirea din războiul contra URSS, rămâne probabil cel mai cunoscut din istorie.
În anii de exil a preferat să folosească serviciile postului de Radio Europa Liberă pentru a se adresa contemporanilor săi.
Între 1948 şi 1997 nu s-a putut bucura de cetăţenia română, retrasă de comunişti şi restituită o jumătate de secol mai târziu de fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Prima sa revenire în România, după anii de exil, s-a produs în ziua de Crăciun a anului 1990.
Mihai a revenit în ţară cu un paşaport danez, nemaifiind oficial român, şi intenţionând să ajungă pentru 24 de ore la Curtea de Argeş, unde se află necropola regală.

Nu a reuşit într-o primă fază să aibă relaţii bune cu noul regim instalat în România după 22 decembrie 1989. În decembrie 1990 şi mai apoi în octombrie 1994 nu i s-a permis accesul în ţară de către regimul lui Ion Iliescu, pe considerente ridicole, conform cărora nu putea să i se acorde viză la graniţă.
Singura dată când regimul iliescian i-a permis revenirea în ţară s-a produs de sărbătoarea Paştelui din anul 1992. La Bucureşti, circa un milion de români aveau să scandeze „Nu mai vrem 10 Mai fără Regele Mihai!”.
A fost mereu adeptul dreptului poporului român de a decide singur dacă se va reveni la monarhie sau se va rămâne la republică.
A avut mai mereu tendinţa de a fi un taciturn.
Se spune că replica sa favorită era următoarea: „Am învăţat să nu spun ce simt şi să le zâmbesc celor pe care-i urăsc cel mai tare!”.
A fost mereu pasionat de maşini şi de mecanica auto. Patru jeepuri militare, inclusiv dintre cele utilizate în Al Doilea Război Mondial, din proprietatea sa, stau mărturie azi la Domeniul Regal de la Săvârşin.
A devenit membru de onoare al Academiei Române, începând cu anul 2007.
După anii 2000 în presa centrală s-a speculat că ar fi comis un accident de maşină pe când avea doar 16 ani şi era principe moştenitor.
Un biciclist ar fi fost accidentat mortal de regele ce se afla la volanul unei maşini în noaptea de 29/30 martie 1938. Incidentul nu a apărut însă niciodată consemnat în presa vremii.
În 1997 a făcut un tur al principalelor cancelarii europene cerând ca ţara sa să fie primită în NATO şi Uniunea Europeană.
Cel puţin doi dintre cei patru preşedinţi ai României de după 1989 s-au declarat în diverse momente ale mandatelor lor drept antimonarhişti, neezitând să-l atace personal pe Regele Mihai. Numele lor? Ion Iliescu şi Traian Băsescu.
Regele Mihai, care şi-a adorat mereu mama, a simţit nevoia să empatizeze cu suferinţa ginerelui său, Radu Duda, în septembrie 2017, la scurt timp după ce acesta din urmă îşi pierduse mama. „...ştiu cât de dureroasă este pierderea mamei”, i-a scris regele lui Duda într-o scrisoare făcută ulterior publică.
Regelui Mihai i s-au redat în 2008 drepturile asupra Domeniului Peleş, lăsat moştenire prin testament de către bunicul său, Regele Ferdinand Întregitorul.
Analiştii imobiliari apreciază că domeniul de la Peleş - Sinaia are o valoare de piaţă de cel puţin 30 de milioane de euro. Alţii o apreciază însă la cel puţin 150 de milioane de euro, de vreme ce proprietarul Castelului de la Bran a anunţat că nu-l va vinde fără 140 de milioane de euro.
În 2011 regelui i-a fost retrocedat şi domeniul de la Săvârşin, judeţul Arad, în timp ce Palatul Elisabeta de lângă Muzeul Satului i-a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă, în calitate de fost şef de stat, fără a se afla în proprietatea acestuia.
În România, Regele Mihai mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, toate retrocedate.
În 2012, Top Capital 300 aprecia valoarea proprietăţilor Regelui Mihai din România la 75 – 80 de milioane de euro.
În ultimii ani, statul român a decis finanţarea Casei Regale de la buget. Estimările merg către o sumă anuală de circa cinci milioane de euro.
Cel puţin 3 milioane de euro ar valora proprietăţile imobiliare ale Casei Regale deţinute în Elveţia, la Aubonne, un oraş de munte asemănător cu Sinaia, în care familia regelui locuieşte din 2004 după ce a părăsit Versoix-ul.
Ultimul discurs al Regelui Mihai în Parlamentul României s-a consumat la 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 de ani.
2015 a fost primul an în care au apărut primele zvonuri despre moartea ultimului rege al românilor.