Reportaj: "Nouă când ne testaţi apa din puţ?"
Statul român vrea să construiască un laborator de analiză a apei, în valoare de 20 de milioane de euro. Va fi unul modern, la standarde occidentale, iar apa care va trece pe aici va ajunge chiar şi în Golf sau în China. În România încă se bea zăpadă topită şi apă din puţ!
Noul laborator de testare a apei va fi finanţat cu fonduri europene şi va acoperi toate analizele posibile în domeniu. Urmează apoi ridicarea unei fabrici de îmbuteliere de ultimă generaţie, iar apa românilor are liber la export. Societatea Naţională a Apelor Minerale se pregăteşte să facă anul acesta primele exporturi de apă, negociind deja în acest sens cu China şi cu mai multe ţări din Golf. Nu mai puţin de 100.000 de metri cubi pe lună vor lua drumul străinătăţii. Pe de altă parte, multe dintre gospodăriile din România o duc mai ceva ca în Evul Mediu şi asta chiar la marginea Capitalei. Reporterii Click! au găsit la 15 km de Bucureşti cătune în care apa potabilă este un lux pe care puţini şi-l permit.
Vom vinde chinezilor 100.000 mc de apă lunar
“În satul ăsta am mai rămas o mână de oameni, că mulţi au plecat, de sărăcie. Dacă mai sunt 10 gospodării, toate. Stăm aici uitaţi de primari, de Dumnezeu, fără drumuri, fără lumină, fără apă. Norocul nostru e că avem aici un vecin care şi-a săpat singur un puţ. Mai ne rugăm de el să ne dea câte o găleată de apă. E sălcie, dar ce să faci? De ce nu vine cineva de la centru, de la oraş, să o testeze şi p-asta, să vadă cum murim otrăviţi?”, spune Florica Ţîră, o localnică de 56 de ani din satul Piţigaia, judeţul Călăraşi, cătun care se află la o aruncătură de băţ de Capitala României.
Apă potabilă din zăpadă topită
Românii care nu îşi permit să tragă apa din puţuri şi nici nu au noroc de vecini cu stare, aşteaptă să le pice apa din cer. La propriu! Chiar şi în secolul 21 sunt gospodării care folosesc apă de ploaie şi zăpadă topită pentru spălat şi chiar pentru băut. “Nu avem de unde să luăm apa şi atunci ne folosim de zăpadă. O topim pe plită şi ne facem treaba. Ca să ne spălăm, o folosim călduţă, dar pentru băut o fierbem tare şi aşteptăm să se răcească. Se mai duce microbul din ea. Dar e sănătoasă, că doar e lăsată de la Dumnezeu”, ne-a mărturisit Corina Iliuţ, dintr-un sat aflat la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti.
