România, de la 41 la 15 județe? Harta care ar putea schimba radical țara. Ce teritorii ar dispărea prin „planul Benea”

România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. Un scenariu analizat în interiorul PSD prevede reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15, prin comasarea mai multor unități administrative. Modelul luat în calcul are la bază organizarea actuală a celor 15 Curți de Apel din România. Dacă această variantă ar fi pusă în practică, numeroase județe ar dispărea de pe harta administrativă a țării, iar unele orașe ar deveni centre regionale.

România, de la 41 la 15 județe? Harta care ar putea schimba radical țara. Foto: Antena 3

Deocamdată, este vorba despre un scenariu de lucru, nu despre o decizie oficială sau o reformă adoptată. Subiectul a fost adus în discuție de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește proiectul de reorganizare.

Cum ar putea fi redesenată harta României. Ce județe ar deveni centre regionale

Varianta discutată în PSD pornește de la ideea reunirii mai multor județe în structuri administrative mai mari, după modelul circumscripțiilor teritoriale ale Curților de Apel.

În acest scenariu, 15 județe ar putea rămâne centre administrative, în timp ce celelalte ar fi absorbite de unitățile teritoriale învecinate.

Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

De cealaltă parte, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea pierde statutul de județe independente, urmând să fie incluse în structuri administrative mai mari.

Ce s-ar întâmpla în fiecare regiune a țării

În vestul României, Bihorul ar putea deveni principalul centru administrativ al unei structuri care ar include și actualul județ Satu Mare. În zona Banatului, Timișul și-ar păstra poziția de centru regional, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi integrate în noua organizare.

În Oltenia, Doljul ar urma să aibă un rol central, prin reunirea cu județele Gorj, Olt și Mehedinți. Această variantă este susținută și de mai mulți reprezentanți PSD din regiune, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-estul țării, Constanța ar putea prelua și actualul județ Tulcea. Galațiul ar rămâne un important centru administrativ, în timp ce Prahova ar putea reuni într-o singură structură și județele Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre județele care ar continua să aibă statut de centre administrative.

În Moldova, reorganizarea ar putea avea trei centre importante: Bacău, Iași și Suceava. În jurul acestora ar urma să fie redistribuite actualele județe Neamț, Vaslui și Botoșani.

Bucureștiul și Ilfovul, printre zonele care ar putea trece prin schimbări majore

Un capitol important al scenariului vizează Capitala și localitățile din jurul acesteia. Potrivit variantei discutate, Primăria Generală a Municipiului București ar putea fi desființată, iar primăriile de sector ar urma să preia atribuțiile actualei administrații municipale.

Nici județul Ilfov nu ar mai exista ca unitate administrativ-teritorială distinctă. Localitățile componente ar putea fi reorganizate și integrate în noua structură.

O asemenea schimbare ar avea efecte nu doar administrative, ci și politice, având în vedere importanța județului Ilfov în configurația electorală locală. PSD și PNL au avut mize importante în această zonă, iar președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, este unul dintre criticii lui Ilie Bolojan din interiorul PNL.

De unde a pornit ideea reorganizării în 15 județe

Modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă unul dintre punctele de plecare pentru discuțiile privind reforma administrativ-teritorială.

În prezent, sistemul judiciar din România este organizat în jurul a 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții acoperă cele 41 de județe și municipiul București.

Conform Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile acestora se află în Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.

Mai multe dintre aceste instanțe au deja în competență teritorii care reunesc câteva județe actuale.

De exemplu, Curtea de Apel Craiova gestionează circumscripția care include tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt. La Timișoara sunt arondate județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, în timp ce Curtea de Apel Oradea acoperă Bihor și Satu Mare.

Un model asemănător există și în sud-estul țării, unde Curtea de Apel Constanța are în circumscripție județele Constanța și Tulcea. În zona Prahovei, aceeași structură judiciară include Prahova, Buzău și Dâmbovița.

De asemenea, Curtea de Apel Cluj acoperă Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar circumscripția Curții de Apel Iași reunește județele Iași și Vaslui.

Ce spune Dragoș Benea despre comasarea județelor

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, cel care coordonează grupul de lucru responsabil de pregătirea reformei, a confirmat că reorganizarea județelor este luată în calcul în cadrul proiectului.

Într-un interviu acordat marți publicației G4Media, acesta a vorbit despre posibilitatea folosirii modelului Curților de Apel ca reper pentru viitoarea împărțire administrativă.

Totuși, liderul social-democrat nu a anunțat că cele 15 structuri judiciare vor deveni automat noile unități administrative ale României.

PSD nu a stabilit încă un număr definitiv de județe și nici o formulă finală de reorganizare.

Potrivit lui Dragoș Benea, procesul de comasare ar trebui să țină cont de o serie de criterii economice și demografice, reunite într-o matrice de sustenabilitate. Printre indicatorii luați în calcul se numără populația rezidentă, capacitatea financiară a administrațiilor locale și eficiența colectării taxelor și impozitelor.

Astfel, viitoarea reformă nu ar urma să se bazeze exclusiv pe o redesenare a granițelor județene, ci și pe capacitatea noilor structuri administrative de a funcționa eficient și de a-și susține cheltuielile.

Până la prezentarea unui proiect concret, harta cu 15 județe rămâne o variantă de lucru care ar putea schimba radical organizarea administrativă a României.