Se întâmplă în România! Studii clinice ilegale pe pacienți
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) fac marţi, 31 mai, percheziţii la cabinetele unor medici din Bucureşti, Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj. Oamenii legii suspectează realizarea unor studii clinice ilegale pentru autorizarea punerii pe piaţă a unor medicamente ce afectează starea de sănătate a populaţiei.
Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poliţiştii fac 26 de percheziţii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor.
Totodată, în baza ordonanţelor emise de către procuror, sunt ridicate înscrisuri şi probe la un 31 de unităţi sanitare din judeţele Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
Anchetatorii au date că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar au desfăşurat studii clinice nelegale, „fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei”, se arată într-un comunicat de presă transmis agenţiei News.ro.
Internați fictiv în Secția de Psihiatrie, parte dintr-un studiu de care nu aveau habar
Totodată, procurorii au stabilit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, în același timp cadru didactic la o universitate din oraş, a solicitat şi a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie. Acestea din urmă aveau nevoie de dovada internării pentru dosarul de pensie, în vreme ce medicul avea nevoie de ”clienți” pentru studiile clinice pe care le conducea.
„Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital și nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienţi le condiţiona internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuţia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcţie de numărul de pacienţi înrolaţi”, susţin procurorii PICCJ.
Studiile clinice erau efectuate fără consimţământul informat al subiecţilor, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia, susţin procurorii.
Probele, recoltate de la cadrele medicale
În documente erau consemnate date false legate de efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu.
„În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie. Totodată, acesta nu consemna în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu”, susţin procurorii.
