Sfântul Mare Mucenic Ciprian dezleagă farmecele şi blestemele
Credincioşi din Bucureşti, pelerini din alte zonele ţării, dar şi români plecaţi la muncă sau stabiliţi în străinătate, care vizitează meleagurile natale vin să se roage la odoarele Bisericii Zlătari. Unii îşi caută dragostea pierdută, alţii vor să-şi redobândească sănătatea sau să scape de vrăji şi de blesteme.
De sute de ani, Biserica Zlătari, cu hramul Naşterea Domnului, adăposteşte icoana şi moaştele Sf. Ciprian, icoane cu Mântuitorul Iisus, cu Sf. Ierarh Nicolae, cu sfinţi care împodobesc ferestrele cu vitralii. Din partea dreaptă altarului veghează icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, îmbrăcată în foiţă de argint. Icoanele praznicare şi cele din catapeteasmă, opera pictorului Gheorghe Tattarescu, completează tezaurul bisericii. . Sf. Ciprian a fost cel mai vestit filozof şi vrăjitor în timpul Imperiului Roman, din anii 250, adorator al idolilor. Născut într-o familie de necredincioşi, Ciprian a fost trimis de familie la cele mai vestite şcoli din acele timpuri în Muntele Olimp, în Cetatea Memfis din Egipt şi în Antiohia pentru a învăţa arta vrăjitoriei. În aceste instituţii la modă atunci, tânărul Ciprian a învăţat cum să împlinească nălucirile diavoleşti: să stârnească furtuna şi tunetele, să strice recoltele în grădini şi pe câmp, să ispitească oamenii să se închine idolilor şi diavolului.
Ajuns în Antiohia a aflat că o fecioară pe numele de Iustina, născută tot într-o familie de păgâni, s-a creştinat după ce a auzit cuvinte de mântuire despre Hristos de la diaconul Prailie. Ciprian a fost convins să treacă la adevărata credinţă de către Sfânta Fecioară Iustina, creştina împotriva căreia Magul Ciprian şi-a încercat cele mai puternice vrăji, fără succes. După creştinare, Ciprian a devenit episcop şi, la rândul lui, i-a creştinat pe alţii, mărturisind despre legătura lui cu Lucifer: "Eu cu totul mă dădusem pe mine atunci, supunându-mă la toată porunca lui".
Pentru că n-a renunţat la credinţa în Hristos, la porunca împăratului Claudiu, episcopul Ciprian a fost torturat şi apoi decapitat împreună cu Iustina.
Un om obişnuit, Teoctist, asistând la moartea lor nevinovată, l-a mărturisit şi el pe Hristos şi a avut aceeaşi soartă cu cei doi mărturisitori în Hristos. Trupurile lor au zăcut neîngropate timp de şase zile. În cele din urmă, în mare taină, au fost duse la Roma şi date în grija Rufinei, o femeie credincioasă, rudă cu Cezarul Claudiu, care le-a îngropat potrivit tradiţiei. La scurt timp, s-a dus vestea că la mormântul celor trei creştini se împlineau multe minuni, multe vindecări de boli incurabile.
De la ora cinci, mai ales miercurea şi vinerea, biserica este neîncăpătoare. Oamenii vin cu sutele să asculte rugăciuni de dezlegare, să scape de farmece şi blesteme. Miercurea se sfinţeşte agheazma mică, iar vinerea se spun Molitvele Sfântului Vasile, cele mai puternice rugăciuni de dezlegare. Atunci răsună glasul preotului: „Teme-te, Fugi, Depărtează-te! Din smârcuri, din apă, din fântâni, din copaci, din locuri bănuite şi nebănuite, de unde ştim şi de unde nu ştim", iar atmosfera din în biserică are o gravitate tulburătoare.
Despre mărturiile minunilor de aici, preotul paroh Nicolae Dascălu spune: „Orice biserică este un loc minunat pentru că o biserică este casa lui Dumnezeu. Dar şi poarta cerului. Cu atât mai mult atunci când biserica adăposteşte moaştele unor sfinţi. Aici, în sfânta Biserică a Zlătarilor, în care se află moaştele Sfântului Mare Mucenic Ciprian şi noi suntem părtaşi la darurile lui Dumnezeu. Pentru că a participa la minuni înseamnă, de fapt, a trăi vindecarea sufletească şi trupească prin harul şi prin mila lui Dumnezeu. Pentru noi, oamenii bisericii, noi ştim foarte bine că, aşa cum spunea Sf. Isaac Sirul cea mai mare minune înseamnă să-şi vadă fiecare păcatele lui. De aceea, biserica este loc de spovedanie şi de împărtăşanie, este locul unde se petrec minuni ale vederii păcatelor proprii şi ale împăcării cu semenii. Sunt oameni care se roagă cu credinţă în această biserică şi mulţi vin să mulţumească pentru că au primit vindecare sau cursul vieţii lor s-a schimbat în lumina lui Dumnezeu. În partea stângă a altarului este racla cu moaştele Sf. Mucenic, iar partea dreaptă a bisericii este ocrotită de Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De fapt, biserica este închinată Maicii Domnului şi la toate sărbătorile Maicii Domnului simţim într-un mod mai deplin puterea sa ocrotitoare".
„În această biserică sunt mărturiile oamenilor care vin şi spun despre vindecări miraculoase, despre ajutorul pe care l-au primit în familie, ca soţ, soţie, ca dezlegare prin rugăciunile Sf. Ciprian, a milostivului Dumnezeu. De asemenea, studenţi şi elevi au ajutor la examen, vin şi spun aceste lucruri. Fiind dascăl, în locul unde cânt este Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Cu ochii mei văd cum vin oamenii care se curăţesc şi primesc vindecare de bolile pe care le au, prin ajutorul Maicii Domnului şi de asemenea vin să mulţumească pentru binefacerile pe care le-au primit, de la Sfântul Ciprian", mărturiseşte tânărul dascăl Cătălin Simulescu.
Printre credincioşii care se închină aici de ani şi ani, Nicoleta Mihu, universitar, mărturiseşte: „Cunosc biserica aceasta din copilărie...Ulterior, am avut şansa să locuiesc în vecinătate şi de aceea o cunosc foarte bine şi din perioadele ei bune, şi acum când se repară. Ei bine, consider că este într-adevăr un miracol că pot să vin aici într-o biserică atât de frumoasă, cu icoane făcătoare de minuni şi moaşte cum sunt ale Sf. Ciprian. Printre icoane mă atrage foarte mult şi icoana Maicii Domnului, iar noi, credincioşii, îi aducem un imn de laudă pentru ajutorul pe care ni-l dă Sf. Fecioară".
Tradiţii la praznicul Sfântului Ciprian şi Muceniţei Iustina
Prin tradiţie, pentru îndepărtarea farmecelor se stropesc casa şi hainele cu aghiazmă sfinţită în sfântul lăcaş timp de trei miercuri.
Rugăciunile făcute la racla Sfântului Ciprian, mai multe zile la rând, vindecă bolile grave şi teama de vrăji şi descântece. Pentru că atunci când nu te temi de ceva, acel Ceva nu-ţi poate tulbura gândurile, voinţa şi credinţa.
Cine găseşte obiecte ciudate în pragul casei trebuie să le ardă, apoi să aprindă tămâie într-un vas şi să binecuvânteze toată casa cu mirosul acestui leac vindecător, dar baia nu se tămâiază.
Cele mai eficiente pentru alungarea blestemelor şi a farmecelor sunt dezlegările pe care le rostesc preoţii, prin Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, prin spovedanie şi prin împărtăşanie.
Ritualurile vrăjitoarelor nu au efect pozitiv, chiar dacă ele cheamă în ajutor numele Maicii Domnului şi în descântecele lor folosesc Sfânta Cruce.
Toate odoarele religioase de la Biserica Zlătari aduc noroc, tămăduiesc trupul şi sufletul, fie că le purtăm cu noi, fie că le păstrăm în micul altar din căminul nostru.
