Stăm pe un "lac" fierbinte, dar n-avem căldură în case! Capitala ar putea fi una dintre cele mai mari staţiuni balneo din UE
Culmea absurdului în Bucureşti: să tremuri de frig în casă, să plăteşti unul dintre cele mai mari tarife la energie din Europa şi în acelaşi timp să dispui de o adevărată comoară geotermală. România deţine o mare parte din resursa de apă geotermală a Europei, iar Bucureştiul ar putea deveni una dintre cele mai mari staţiuni balneo din UE.
În nordul Bucureştiului avem o adevărată comoară care ar putea să încălzească zeci de mii de locuinţe. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, pânza de apă termală se întinde din sudul Capitalei până la Snagov.
Este însă nevoie de noi săpături pentru a afla dimensiunile reale. Specialiştii povestesc că, în sudul oraşului, izvorul are 40 de grade Celsius, la adâncimi de 1.000 de metri. În zona Casei Presei temperatura apei are în jur de 60 de grade Celsius.
În Otopeni, 80 de grade, iar în zona Snagov apa geotermală de la adâncimi de 2.800-3.000 de metri atinge temperaturi de 90 de grade Celsius. Aici s-ar putea obţine energie electrică îndestulătoare pentru Otopeni, Baloteşti sau Snagov, dar şi pentru cartierele din nordul Bucureştiului.
„Mergeam la baza Foradex ca la băi”
Izvoarele din această zonă au şi calităţi terapeutice. O bucureşteancă îşi aminteşte cu nostalgie de beneficiile apei termale de sub Bucureşti.
„În anii ‘90, imediat după Revoluţie, mergeam la tratament la baza Foradex, din spatele Casei Presei. Acolo erau bazine cu apă termală şi exista o bază de tratament ca în staţiunile balneare.
Am mers câţiva ani la rând, prin sindicat. Probabil că înainte mergeau acolo doar nomenclaturiştii. De la an la an s-a degradat. S-a închis în cele din urmă”, ne-a povestit Vica Lazăr (73 de ani), o bucureşteancă din cartierul Pajura.
Singurul proiect, la Spitalul SRI din Baloteşti
Discuţii privind valorificarea apelor termale din nordul Bucureştiului au fost. Există chiar şi două proiecte puse la punct încă dinainte de pandemie. Consiliul Judeţean Ilfov a implementat, în perioada 2014 – 2017, un proiect de valorificare a resurselor de apă geotermală pentru încălzirea Spitalului SRI - Prof. Dr. Agrippa Ionescu, din Baloteşti.
Implementarea acestui proiect a condus la reducerea costurilor de încălzire a spitalului 70% şi, totodată, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 1,80 tone/an.
Deci iată că se poate! Acum, la nivelul Consiliului Judeţean Ilfov se analizează posibilitatea producţiei de energie electrică şi pentru alte instituţii publice din Snagov, potrivit informării transmise de purtătorul de cuvânt al preşedintelui CJ Ilfov, Hubert Thuma.
De ce la nivelul Capitalei nu face nimic în acest sens, mai ales acum, când PNRR poate fi o oportunitate foarte bună pentru ca autorităţile să acceseze fonduri europene.
Beiuş valorifică din plin această resursă
În oraşul Beiuş, judeţul Bihor, autorităţile s-au moboilizat imediat când a fost să valorifice un izvor termal descoperit la o adâncime de circa 2.000 de metri cu temperaturi între 78 şi 85 grade Celsius.
Apa geotermală extrasă cu pompe este distribuită în patru centrale termice. Agentul termic pentru încălzire şi apă caldă de consum produs de resursa geotermală ajunge în 103 blocuri de locuinţe, trei licee, şcoli generale, grădiniţe, biserici şi sediile instituţiilor publice.
Preţul gigacaloriei la Beiuş era la sfârşitul anului 2021 de numai 95 de lei, cu TVA inclus, în timp ce în Bucureşti, preţul real este în jur de 860 de lei.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
