Tot mai mulţi români îşi pun capăt zilelor
Cad în depresii adânci, mai ales tinerii şi persoanele între 50 şi 54 de ani. La acest capitol, stăm cel mai prost din Europa.
Numărul celor care renunţă să mai trăiască este în creştere în România. Nu au bani, dar au datorii, nu văd nimic bun pentru viitor, nu au sau au pierdut locul de muncă. Acestea sunt cele mai frecvente motive pentru care românii îşi pun capăt zilelor.
Un bărbat s-a sinucis, dar înainte şi-a omorât copilaşul, pentru că aflase că are datorii. Un alt bărbat s-a spânzurat cu sârmă de un copac din curtea unei şcoli, pentru că băieţii lui nu îl respectau. Un altul, s-a aruncat din clopotniţă, aparent fără motiv. Sunt cele mai recente cazuri.
Specialiştii sunt extrem de îngrijoraţi. Frecvenţa sinuciderilor din România este peste media europeană la unele dintre cele mai predispuse categorii: tinerii de 15 - 19 ani şi adulţii cu vârste între 50 şi 54 de ani, conform unui studiu Eurostat, citat de Mediafax.
În România, sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 19 ani înregistrează o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 4,6.
Rata sinuciderilor la bărbaţi este de 9,2, comparativ cu 6,9, media UE, iar rata suicidului feminin, de 3,2, comparativ cu 2,2, media UE.
La grupa de vârstă 50 - 54 de ani, România are 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeană.
Lituania, ţara europeană cu cei mai mulţi sinucigaşi, are o rată a sinuciderilor de zece ori mai mare decât Grecia, ţara cu cei mai puţini sinucigaşi.
Ratele sinuciderii sunt reduse în ţările din sudul Europei, Grecia, Cipru, Italia, Malta, Spania şi Portugalia , dar şi în Marea Britanie.
Ratele de deces prin sinucidere sunt de trei ori mai mari pentru bărbaţi decât pentru femei în întreaga Uniune Europeană, cu variaţii mari între ţări.