Trecem la ora de iarnă. Uite cum te obişnuieşti!
În noaptea de sâmbătă spre duminică (29-30 octombrie) dăm ceasul înapoi cu o oră pentru a trece la ora de iarnă. Astfel, ora 4.00 va deveni ora 3.00. Vestea bună este că dormim mai mult. Pentru unii, această decalare trece aproape neobservată. Pentru alţii însă, decalajul este derutant. Revista „Click! pentru femei" îţi dă câteva idei ca să treci mai uşor peste această schimbare.
Schimbarea ceasului perturbă ritmul biologic al organismelor, mai ales în cazul copiilor şi al bătrânilor, categoriile cele mai sensibile la astfel de schimbări.
Aşa apar tulburările de somn (insomnii, somnolenţă în timpul zilei, oboseală accentuată).
Mai citeşte mâine în revista Click! pentru femei: Padiş,o feerie de toamnă. Cum scapi de mătreaţă şi de iritaţii
Apetitul, capacitatatea de muncă sau de concentrare şi starea psihică sunt şi ele influenţate în mod negativ.
Culcă-te mai târziu
Sâmbătă seara te poţi culca mai târziu cu o oră. Aşa, te vei trezi în mod normal la ora obişnuită, după ce-ţi faci orele de somn. Dacă nu ai însă un program regulat de somn, această strategie s-ar putea să nu meargă.
Schimbă ora din ajun
Se pare că este mult mai simplu dacă fixezi ceasurile după ora nouă înainte de a te pune la somn. Este adevărat că televizorul, computerul sau telefonul mobil „se dau singure înapoi", însă este mult mai simplu dacă reglezi ceasurile din casă în avans. Asfel, organismul este păcălit, iar dimineaţa nu te vei trezi derutată.
Fă-ţi un nou program
Oboseala care te încearcă în perioada de după schimbarea orei trece mult mai repede dacă respecţi cu stricteţe orele de odihnă şi programul de culcare şi trezire.
În câteva zile sau maximum două săptămâni, în cel mai rău caz, totul va reintra în normal.
Obişnuieşte-i şi pe cei mici
Copiii sunt de-a dreptul bulversaţi de trecerea la ora de iarnă şi vor fi morocănoşi sau lipsiţi de poftă de mâncare.
Psihologii recomandă să-i obişnuieşti încet-încet cu modificările de orar. Îi poţi pregăti de schimbare decalând cu 15 minute ora de trezire, de masă şi de culcare, începând de joi şi până duminică. Trucul acesta poate funcţiona şi pentru tine.
Trucuri împotriva depresiei de iarnă
Depresia sezonieră este caracteristică lunilor de toamnă şi de iarnă. Este asociată cu lipsa oricărei iniţiative, cu sentimentul că nu mai poţi face faţă problemelor zilnice şi chiar cu gânduri de sinucidere.
Nevoia de dulce reprezintă de asemenea unul dintre simptomele acestui tip de depresii. Putem vorbi despre depresie sezonieră dacă simptomele se manifestă cel puţin doi ani consecutivi. Femeile sunt, în general, mai afectate de depresiile sezoniere decât bărbaţii.
Care sunt cauzele?
Depresia sezonieră reprezintă înainte de toate o dereglare a echilibrului hormonal, a interacţiunii dintre doi hormoni, melatonina şi serotonina. Melatonina reglează somnul.
Producerea acestui hormon este stimulată de căderea întunericului. Dacă lumina din timpul zilei nu este suficientă, nivelul de melatonină creşte şi înainte de apusul soarelui. Secreţia de serotonină, numită şi hormonul fericirii, este stimulată de lumina soarelui.
Ce putem face împotriva depresiei de iarnă?
La originea depresiei sezoniere se află lipsa luminii solare. Poate fi de ajutor fototerapia. Pentru aceasta există lămpi speciale. Nu este suficient să mergeţi la solar. Dacă această terapie nu dă rezultate, puteţi recurge la tratament medicamentos cu antidepresive.
De ce se face această schimbare
Începând cu ultima duminică din octombrie, vom dormi mai mult cu 60 de minute, odată cu trecerea oficială la ora de iarnă, când ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Economia de «soare»
Dacă te-ai întrebat de ce se tot schimbă ora înainte şi înapoi, motivul nu îi vizează pe cei care au probleme cu trezitul de dimineaţă, ci se bazează pe raţiuni economice.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, cu scopul de a profita cât mai mult de lumina naturală însă, în 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Adoptată oficial la nivel european la trei ani de la primul şoc petrolier mondial din 1973, schimbarea fusului orar cu o oră a vizat reducerea consumului de energie electrică.
Convenţia a fost aplicată în România şase ani mai târziu, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniuniii Europene, după ce acestea au hotărât prelungirea orarului de vară cu încă o lună, până în martie.
Zonele de fus orar
Numerotarea fusurilor orare începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie) către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului GMT + 0, a Europei Centrale - ora fusului GMT + 1 şi a Europei Orientale - ora fusului GMT + 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal".
