Uite pe ce licee se bat cei mai buni elevi!
Elevii din clasele a VIII-a au timp până miercuri să se înscrie la Evaluarea Naţională, ale cărei probe se vor desfăşura între 22 şi 24 iunie. În funcţie de notele pe care le obţin la examen, ei trebuie să completeze opţiunile pentru continuarea studiilor. ”Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti din domeniu.
„Cele mai bune licee sunt acelea care acordă o atenţie deosebită comunicării cu părinţii, care au o ofertă educaţională bogată şi bazată pe preferinţele elevilor, care au colaborări naţionale şi internaţionale şi care îi implică pe elevi în activităţi de voluntariat”, a declarat expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu, pentru “Adevărul”.
Topul liceelor după medii
Colegiul Naţional „Sfântul Sava” este pentru al doilea an consecutiv cel mai bun liceu din România, dacă luăm în considerare ultimele medii de admitere şi media notelor de la examenul de Bacalaureat obţinute de elevi. Pentru anul şcolar 2015/2016 colegiul oferă 252 de locuri la clasele a IX-a, în cinci clase de Matematică-Informatică, o clasă de Matematică-Informatică cu limba engleză la nivel bilingv, două clase de Ştiinţe ale Naturii şi o clasă de Filologie.Şi celelalte poziţii fruntaşe sunt revendicate de aceleaşi licee ca în anii trecuţi, precum Colegiul „Naţional” din Iaşi, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca şi Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” din Braşov. Chiar şi aşa, ca progres şcolar colectiv, cel mai bun scor este înregistrat de Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, ce oferă o diferenţă pozitivă de 56 de sutimi între media de admitere şi cea de promovare a Bacalaureatului, faţă de Colegiul Naţional „Sfântul Sava” cu 54 de sutimi. Cât despre Colegiul „Naţional” din Iaşi, situat pe locul al doilea în clasament, diferenţa dintre media de admitere şi cea a Bac-ului este de doar patru sutimi. „Perspectivele sunt mari la un astfel de liceu. Dacă se străduiesc să facă faţă exigenţelor au mai târziu un mare câştig ca profesionişti. Avem numeroase exemple de absolvenţi care se află acum într-o situaţie foarte bună, deşi proveneau din familii defavorizate şi s-ar fi putut pierde pe drum la o şcoală care nu solicita atâta implicare. În al doilea rând, le creşte stima de sine, un aspect foarte important la vârsta adolescenţei”, este de părere Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”.Pe de altă parte, expertul în educaţie Simona David Crisbăşanu, membru fondator al Coaliţiei pentru Educaţie, atrage atenţia că şi liceele de top pot crea complexe chiar în rândul elevilor care le frecventează.„Elevi buni de la licee de top sunt etichetaţi ca mediocri şi, treptat, sunt demotivaţi şi se pierd pe drum, pentru că nu au note de 9 sau 10, ci de 6-7. Elevii sunt acuzaţi că sunt tot mai dezinteresaţi de şcoală, însă gradul lor de motivaţie e foarte redus, din cauza nivelului de stres, iar bucuria de a veni la şcoală şi de a învăţa rămâne o excepţie”, explică expertul în Educaţie, care a derulat un proiect educaţional în şcoli, în urma căruia a constatat că „nici măcar elevii de top nu ştiu ce vor face după terminarea liceului, calea fiind trasată cel mai adesea de părinţi”.
O altă clasificare a şcolii româneşti
Nu este singurul expert care atrage atenţia asupra perspectivei greşite pe care sistemul românesc de învăţământ o are vizavi de performanţă. „Este o problemă culturală. Suntem obsedaţi de ierarhii şi note, deşi nu reflectă cu adevărat valoarea. Este hilar că suntem atât de preocupaţi de elite, când acestea reprezintă vreo 3-4% din populaţia şcolară. Dacă am schimba criteriile, poate restul de 95% ar avea şansa să crească şi să se dezvolte armonios”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.Specialistul explică faptul că de renumele unor şcoli sunt mai atraşi părinţii, care se străduiec prin orice mijloace să-şi trimită copiii la aceste şcoli, punând foarte multă presiune pe ei să înveţe foarte bine la toate materiile, fără să aibă posibilitatea să-şi descopere şi să-şi urmeze propriile înclinaţii.
