Vaccinul Johnson a ajuns în România. Ce vor face autoritățile cu cele 60.000 de doze
În plin scandal legat de potențialele efecte adverse, prima tranșă de vaccin Johnson&Johnson a ajuns miercuri dimineața în România. Asta deși compania producătoare a anunțat că va amâna distribuirea serului în Europa până la finalizarea anchetei în SUA, unde au fost înregistrate cazuri de tromboză.
„În această dimineață, în jurul orelor 6.40, au intrat în țară primele 60.000 de doze de vaccin Johnson&Johnson, prin Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac II. Menționăm că, până în prezent, în Uniunea Europeană au fost autorizate patru vaccinuri împotriva COVID-19: Comirnaty (Pfizer), Moderna, Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson&Johnson)”, a transmis Comitetul Național de Coordonare a Vaccinării, pe Facebook.
E suspect că ar provoca apariția unor cheaguri de sânge
După AstraZeneca, și Johnson&Johnson ridică semne de întrebare, fiind suspect că ar provoca apariția unor cheaguri de sânge la persoane vaccinate. Șase femei cu vârste cuprinse între 18 și 48 de ani, care au primit acest ser, au dezvoltat ulterior tromboze, iar una a murit. Specialiștii sunt de părere că acest efect advers este extrem de rar, în condițiile în care 6,8 milioande de doze de vaccin J&J au fost administrate pe teritoriul Statelor Unite. Deocamdată, nu există o relație de cauzalitate între cheagurile de sânge și vaccinarea cu Johnson&Johnson, însă, conform procedurilor, Agenția Americană a Medicamentului (FDA), dar și cea europeană, anchetează situația. „Atât timp cât această procedură este în curs, noi recomandăm să se facă o pauză în vaccinare”, a precizat FDA. Grupul farmaceutic american a anunțat marți că a luat decizia de a-și amâna distribuirea în Europa, până se va stabili dacă există sau nu o legătură între vaccin și cazurile de tromboză.
Ce va face România cu această primă tranșă de vaccin
Autoritățile din România au pus și ele totul pe pauză. „Aşteptăm, pe bună dreptate, o precizare de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi dacă va fi nevoie să nu demarăm încă utilizarea acestui tip de vaccin putem să facem acest lucru, avem capacitatea de stocare, nu ne forţează nimeni să începem atâta timp cât nu avem suficiente date de siguranţă. Frecvenţa acestor cazuri de evenimente trombotice pare a fi de circa 1 la un milion, deci oricum vorbim de o frecvenţă extrem de rară”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă.
Serul americanilor de la Johnson&Johnson tocmai fusese autorizat luna trecută de Comisia Europeană, fiind al patrulea vaccin care se va administra în UE, după Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Spre deosebire de primele trei, acesta nu are nevoie de rapel, administrându-se în doză unică. Funcționează pe baza unui vector viral nereplicativ, ca și AstraZeneca, în timp de Pfizer și Moderna au la bază tehnologia ARN Mesager. Vaccinul Janssen se administrează persoanelor de peste 18 ani și are o eficacitate de 67%, la două săptămâni de la administrare.
