Află aici dacă micuţul tău trebuie să poarte aparat dentar
Numeroşi părinţi se întreabă de ce din ce în ce mai mulţi copii din generaţia de astăzi au nevoie de aparat dentar. Dinţii de lapte erau atât de frumos aliniaţi, iar micuţul avea un zâmbet perfect, de îngeraş, şi deodată dinţii permanenţi erup înghesuiţi, într-un deranjament haotic. Medicul Mihaela Dan, specialist în ortodonţie, ne spun care sunt cele mai frecvente cauze ale acestei probleme şi modalităţile de tratament.
Moştenirea genetică
Moştenirea genetică este una dintre cauzele cele mai frecvente ale dinţilor înghesuiţi la copii, fiind destul de comune cazurile în care cel mic moşteneşte maxilare mici de la unul dintre părinţi, iar de la celălalt dinţi mai mari.
În cazul unui copil care, foarte probabil, nu va avea nevoie de aparat dentar, între 4 şi 6 ani vor apărea spaţii între dinţii de lapte, semn că maxilarul creşte pentru a se pregăti pentru erupţia dinţilor de adult. „În schimb, dacă dinţii de lapte sunt în contact unii cu ceilalţi, dinţii permanenţi care îi vor înlocui şi care sunt mult mai mari, nu vor avea loc. Aşadar, dacă la vârsta de 6-7 ani incisivii de lapte ai copilului sunt în contact, acesta ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă care să vă trimită la medicul ortodont. Este mai uşor să creezi spaţiu pentru erupţia corectă a dinţilor, decât să-i corectezi după ce au ieşit strâmb”, a declarat specialistul.
Teoria filogenetică
O altă explicaţie este oferită de teoria filogenetică, antropologii demonstrând că strămoşii noştri aveau cutia craniană care adăposteşte creierul foarte mică, iar maxilarele foarte mari, proeminente, asemănătoare maimuţelor de astăzi. În acele vremuri, alimentaţia formată din alimente dure – rădăcinoase, fructe tari, crude, carne neprocesată – asuprasolicita musculatura şi stimula dezvoltarea oaselor maxilare. Dinţii aveau şi ei dimensiuni mai mari, însă, cu toate acestea, nu s-au găsit înghesuiri dentare la strămoşii noştri. „Pe măsură ce specia umană a evoluat, odată cu descoperirea focului, uneltelor, agriculturii, alimentaţia oamenilor s-a schimbat, maxilarele mai puţin solicitate s-au redus ca dimensiuni, iar cutia craniană a crescut pentru a adoposti creierul din ce în ce mai solicitat. Aceeaşi teorie afirmă că se va reduce şi numărul dinţilor: va dispărea molarul de minte, incisivul lateral superior, premolarul 2 şi incisivul central inferior. Acest lucru este observat deja la o parte din populaţie şi uneori reprezintă o problemă prin asimetria pe care o creează în dentiţia adultului”, mai spune medicul.
Aşadar, alimentaţia din ce în ce mai procesată (cereale înmuiate în lapte, shake-uri, smoothies, sucuri în loc de fructe întregi, piureuri, alimente pasate etc) nu mai stimulează formarea oaselor copiilor, aşa cum se întâmpal cu părinţii lor la aceeaşi vârstă, iar dinţii nu mai au loc pentru a se putea alinia corect fără ajutorul unui aparat dentar.
Tratarea dinţilor înghesuiţi
Dacă părinţii observă că dinţii celui mic sunt înghesuiţi, este important să ştie că în acest caz şi dinţii la vârsta adultă vor fi la fel de înghesuiţi, fiind indicată de pe acum purtarea unui aparat dentar. „În cazul frecvent în care maxilarele sunt prea mici faţă de dimensiunea dinţilor ce urmează să iasă, este recomandat ca acestea să fie lărgite încă de a vârsta de 7 ani, când oasele sunt mai maleabile. La o vârstă mai mare va fi nevoie de extracţii dentare pentru a face loc dinţilor pe un maxilar prea mic, iar tratamentul va dura mai mult. În plus, este mai uşor să dirijăm dinţii să erupă în poziţia corectă, decât să-i corectăm după ce au ieşit anormal”, conţinuă specialistul Mihaela Dan. „În perioada 7-12 ani, tipul de aparat dentar cel maides folosit este ce4l mobil, care prezintă un şurub ce va fi activat săptămânal de către părinte pentru a lărgi încet, încet maxilarele. „în cele mai multe dintre cazuri, dacă dinţilor li se creează spaţiul necesar, ei vor erupe în poziţia corectă. Chiar dacă există situaţii în care aceştia erup în poziţii anormale, un mare câştig este acela că nu va mai fi nevoie de extracţia unor dinţi permanenţi”, continuă medicul.
Un alt tip de aparat estecel funcţional, folosit în înghesuirile minore, asociate şi cudecalaje de poziţionare a maxilarelor unul în raport cu celălalt, având şi rolul de a împiedica practicarea unor obiceiuri dăunătoare precum sugerea degetului, roaderea unghiilor etc. Mai rar se poate folosi aparatul dentar fix parţial (lipit pe 6 dinţi).
După vârsta de 12 ani, aparatele mobile şi cele funcţionale sunt mult mai rar folosite deoarece îşi pierd eficienţa. Înghesuirile dentare netratate până la această vârstă se tratează cu aparat dentar fix cu bracketuri metalice, ceramice sau din safir.
