Ai dureri în partea stângă? Ce e posibil să ai și ce schimbări trebuie să faci în stilul de viață dacă te afli în această situație

Splina este un organ esențial pentru sistemul imunitar și circulator, situat în partea stângă sus a abdomenului, sub coaste. Deși adesea trecută cu vederea, splina joacă roluri vitale: filtrează sângele, elimină celulele sanguine vechi și ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor.

Splina este un organ esențial pentru sistemul imunitar.

Însă, atunci când se mărește – afecțiune numită splenomegalie – poate indica probleme serioase de sănătate.

Rolurile splinei în organism

Splina protejează organismul de „invadatori” externi, stres și anumite deficiențe. Cel mai important rol al său este producerea de anticorpi care luptă împotriva bacteriilor și altor microbi. În plus, splina menține sângele curat, echilibrează nivelul fluidelor, reglează trombocitele și elimină deșeurile din țesutul muscular și articular.

O splină mărită este un semn că sistemul imunitar este suprasolicitat și nu reușește să facă față provocărilor.

Semne de avertizare ale splinei mărite

De multe ori, splina mărită nu provoacă simptome evidente la început. Totuși, există câteva semnale de alarmă:

1. Durere sau disconfort în partea stângă sus a abdomenului – poate iradia spre umărul stâng și se accentuează după masă.
2. Senzație de sațietate rapidă – presiunea splinei pe stomac provoacă senzația de plin chiar și după mese ușoare.
3. Oboseală persistentă – poate apărea din cauza reducerii numărului de globule roșii, ducând la anemie.
4. Infecții frecvente – capacitatea organismului de a combate infecțiile scade dacă splina nu funcționează corect.
5. Vânătăi sau sângerări inexplicabile – asociate cu scăderea numărului de trombocite.

Cauze frecvente ale splinei mărite

Splina mărită poate fi cauzată de:

• Infecții: mononucleoză, hepatită, tuberculoză
• Boli hepatice: ciroză, hipertensiune portală
• Afecțiuni hematologice: leucemie, limfom
• Boli autoimune: lupus, artrită reumatoidă
• Tulburări metabolice: boala Gaucher, Niemann-Pick

Diagnosticarea corectă se face prin analize de sânge, ecografie abdominală și, uneori, tomografie computerizată.

5 tratamente pentru splina mărită

Tratamentul depinde de cauza identificată. Cele mai eficiente opțiuni includ:

1. Infecțiile se tratează cu antibiotice sau antivirale.
2. Bolile autoimune necesită medicamente imunosupresoare.
3. Medicamente pentru reglarea sistemului imunitar. Corticosteroizii pot reduce inflamația și activitatea imunitară excesivă.
4. Transfuzii sau terapii hematologice. În cazurile cu probleme ale sângelui pot fi necesare transfuzii sau chimioterapie.
5. În cazurile cu probleme ale sângelui pot fi necesare transfuzii sau chimioterapie.
6. Schimbări în stilul de viață Dietă sănătoasă, evitarea alcoolului și protejarea abdomenului de lovituri. Alimentație antiinflamatoare: legume cu frunze verzi, fructe viu colorate, fructe de pădure, proteine slabe (somon, fructe de mare), nuci și semințe, uleiuri nerafinate, condimente și plante medicinale. Exerciții fizice regulate pentru menținerea fluxului sanguin și a circulației fluidelor.
7. Splenectomia (îndepărtarea chirurgicală a splinei) Soluție extremă, rezervată cazurilor grave. După operație, pacientul trebuie să urmeze un regim strict pentru protecția împotriva infecțiilor.

O splină sănătoasă este cheia unui sistem imunitar puternic și a unui organism echilibrat. Dacă resimți simptomele de mai sus, nu amâna consultul medical – prevenția și tratamentul la timp fac diferența.