Atenție la aceste semne! Cum au fost afectați copiii și adolescenții în perioada de izolare
Perioada lungă de distanțare socială și-a pus amprenta asupra copiilor poate mai mult decât asupra adulților. Psihologul Laura Dima a explicat cum se manifestă stresul la copii și la adolescenți.
”Stresul este răspunsul clasic al creierului și al corpului în fața unei provocări, a unei situații percepute ca o amenințare, a unui context care impune o adaptare la o schimbare majoră. În organism se eliberează cortizolul, hormonul stresului, care are rolul de a ne mobiliza pentru a face față amenințării. Problema este că organismul nostru nu a fost conceput cu un mecanism care să facă față efectelor negative ale stresului pe durată îndelungată de timp. De aceea apar somatizări din ce în ce mai puternice, dacă stăm mult timp în stres, în alertă”, a explicat psihologul Laura Dima pentru Thriveglobal.ro.
Iată cum se manifestă stresul la copii, în funcție de vârstă.
Copiii între 0 și 3 ani copiază comportamentul părinților
Până la 3 ani, un copil are partea emoțională foarte bine dezvoltată și partea rațională, cognitivă, foarte slab dezvoltată. El simte totul foarte puternic, dar nu înțelege lucrurile rațional. Așa că reglarea emoțională are loc prin raportarea la persoanele de atașament, cea mai puternică influență având-o mama. Copilul vede și copiază atitudini, emoții, comportamente.
Copiii între 3 și 7 ani vor ca părinții să le acorde mai mult timp
Copiii de această vârstă au fost rupți de interacțiunea cu cei de vârsta lor, de la grădiniță sau alte activități pe care le aveau. Pe de o parte, se pot bucura că petrec mai mult timp cu părinții, dar dacă aceștia lucrează de acasă, acest lucru devine o nouă sursă de frustrare pentru copil, care își dorește mai multă disponibilitate din partea mamei sau tatălui.
În plus, e firesc să le lipsească joaca cu copiii și modalitățile prin care își consumau înainte energia. Te poți aștepta să-și piardă răbdarea deseori, să protesteze sau să se retragă.
Copiii între 7 și 12 ani sunt mai interesați de virus, boală și moarte
Copiii de aceste vârste înțeleg mai bine conceptele abstracte și e posibil să pună întrebări despre virus, boală, moarte. Probabil că mai sunt în contact cu alți copii de vârsta lor, prin intermediul tehnologiei, de aceea e bine să verifici ce știu deja, ce au înțeles ei, ce simt, pentru a vedea dacă e nevoie de explicații suplimentare. O altă sursă de stres poate fi școala online. Depinde mult de școală și de sistemul adoptat, dar dacă din această direcție vin doar multe teme și presiune, ai grijă să nu pui și tu mai multă presiune.
Adolescenții între 12 și 17 ani se pot simți blocați în casă cu părinții lor
Adolescența este vârsta la care copiii tind să se îndepărteze de părinți și să se bazeze mai mult pe grupul/urile din care fac parte, pe prieteni și colegi. Dacă un copil mic se poate bucura că nu mai merge la gădiniță și stă mai mult cu părinții, un adolescent cel mai probabil se simte frustrat și blocat în casă cu părinții lor. El își poate exprima frustrarea față de tot ce a pierdut fie prin iritabilitate, furie, anxietate, comportamente de protest, fie prin retragere, tristețe, schimbarea obiceiurilor de dormit și mâncat.
Află de aici cum poți rezolva problemele psihologice cauzate de izolarea în care am trăit cu toții în ultimele două luni, după instituirea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus.
Citește și:
Atenție! Infecția cu coronavirus la copii s-ar putea să nu înceapă cu o tuse
Coronavirus. Ce trebuie să ştie părinții despre Covid-19
Ce este boala Kawasaki. Medicii pediatri, în alertă. Covid-19 activează o boală gravă la copii
