Bolnavii de cancer, grav afectați de pandemie. Anul trecut au fost cu 17% mai puține diagnosticări
Boala anului 2020 a fost, în toată lumea, coronavirusul. Alte probleme de sănătate au fost puse pe planul doi pentru că oamenii s-au ferit de spitale, iar acestea oricum au fost pline de pacienți cu SARS-CoV-2. Așa se face că persoanele care trăiesc cu alte afecțiuni, în special cancer, au fost grav afectate. Peste 290 de organizații din întreaga Europă au tras serioase semnale de alarmă.
Într-o scrisoare comună, sub egida Coaliţiei Europene a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să își ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Totodată, organizațiile își exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer. Acestui demers s-a alăturat și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizații din România, printre care Fundația Renașterea și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Prevenția a fost pusă pe planul doi
Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții și-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngrijire. În 2020, diagnosticarea cancerului a avut mult de suferit. „În România, ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane, față de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scădere cu 17% a diagnosticărilor în 2020. Altfel spus, circa 1 din 6 pacienți a rămas potențial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulți factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigații de diagnostic. Numărul bronhoscopiilor a scăzut chiar și cu 58% anul trecut, față de 2019”, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC, prin intermediul unui comunicat.
Ce măsuri trebuie luate
Organizațiile semnatare ale scrisorii solicită guvernelor europene adoptarea mai multor măsuri:
- Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament. Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.
- Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact.
- Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiții de siguranță, pe termen lung.
La nivel național, măsurile urgente care se impun sunt:
- Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.
- Stabilirea unui pachet integrat de investigaţii, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau să se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi iniţierea precoce a tratamentului potrivit;
- Elaborarea și implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Național de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenție și educație pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
- Implementarea registrelor de cancer.
- Optimizarea parcursului pacienților de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament și monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare și tratament.
