Busuiocul, un tonic pentru trup şi pentru suflet
Este anotimpul busuiocului! Această floare, atât de îndrăgită în popor, este apreciată pentru virtuţile ei medicinale, religioase şi afective . Pe plan afectiv, romantica floare de busuioc este considerată şi mesagera norocului. În tradiţia populară, oferim flori de busuioc, mai ales în ziua sărbătorii de Schimbare la Faţă a Domnului!
! În această zi, o dorinţă fierbinte se poate împlini dacă rostim o rugăciune , adresată patronului nostru spiritual, şi dacă aducem în căminul nostru busuioc sfinţit. Acest ritual atît de simplu, împlinit în ziua Schimbării la Faţă a Domnului, dar şi în ziua următoare a marelui praznic împărătesc, ne poate schimba viaţa în bine.
Romantica floare de busuioc este considerată şi mesagera norocului. Îndrăgostiţii oferă busuioc celei mai dragi persoane din viaţa lor, ca un simbol al iubirii şi al celor mai pure sentimente . În viaţa relaţională, oferim flori de busuioc în această zi de Schimbare la Faţă a Domnului prietenilor, colegilor , rudelor, tuturor persoanelor pe care le preţuim , urându-le ca viaţa lor să se schimbe în bine, să li se împlinească tot ceea ce-şi doresc. Busuiocului i se atribuie calităţi miraculoase, de aceea floarea busuiocului este folosită la slujba de sfinţire a agheasmei. Cu prilejul sărbătorilor de început de an, dar şi la marile praznice, busuiocul este sfinţit şi folosit la ceremoniile religioase.
Busuiocul, un tonic pentru sănătate
Busuiocul este cunoscut şi sub denumirea de borjolică, basic, bosioc roşu, mătăcină, văsileac sau bizilioc. Planta creşte sub formă de ciorchine şi înfloreşte pe parcursul lunilor iulie şi august; totodată, busuiocul îşi păstrează parfumul şi după uscare. Florile albe sau roz ale plantei au o valoare terapeutică dovedită de secole. Tratamentul cu Uleiul volatil de busuioc ţine sub control diferite afecţiuni,( fiind un excelent tonic digestiv), expectorant, antitusiv, cicatrizant al pielii, tonic şi stimulent nervos, care înlătură oboseala intelectuală, îmbunătăţeşte memoria şi puterea de concentrare. În acelaşi timp, uleiul de busuioc este decongestionant al venelor, arterelor , prostatei şi al uterului.
Specialiştii europeni au constatat că uleiul de busuioc poate da rezultate foarte bune în cazul femeilor care alăptează şi sunt în dificultate cu secreţia de lapte. La această calitate de galactolog (creşte cantitatea laptelui la femeile care alăptează. ) se mai adaugă şi aceea de antivomitiv. Tot pentru uz intern, acest panaceu este folosit cu rezultate excelente în combaterea ameţelilor, în convalescenţă, în caz de paralizie, de scleroză multiplă, depresie, isterie sau de tensiuni nervoase .
Pentru uz extern, uleiul de busuioc este indicat în: afecţiuni respiratorii (astm, bronşită, emfizem pulmonar, tuse convulsivă, răceli, gripă), sinuzite, pierderea temporară a mirosului. De asemenea, leacul tratează cu succes : anxietatea, timiditatea, spasmofilia, răul de mişcare (cefalee, ameţeli, migrene), epilepsia (la începutul crizei se fac inhalaţii), infecţiile virale (nevrite, encefalite, hepatite, herpes), infecţiile urinare (nefrite, cistite), tulburările digestive (anorexia, gastrita, ulcerele, balonările, colita spastică, indigestiile (spasme gastrice şi intestinale, parazitoze intestinale), înţepăturile de insecte, hipertensiune arterială, varicele, eczemele, plăgile atone, micozele, flegmoanele, ulcerele trofice şi ulcerele diabeticilor.
Fitoterapeuţii europeni apreciază că virtuţile busuiocului sunt impresionante pentru efectele terapeutice pentru toţi cei care apelează la ajutorul lui.
Infuziile din busuioc sunt folosite în tratamentul a numeroase afecţiuni : febră, migrene, tuse,convulsivă, iritaţii oculare, tensiuni mamare, hiperaciditate, neurastenie, angine. Fitoterapeuţii recomandă infuziile preparate din această plantă şi în cazurile de oboseală sau în lipsa poftei de mâncare. Surprinzător, tratamentul cu busuioc combate şi căderea părului. O infuzie preparată din frunze proaspete (30 gr la o cană de apă clocotită) poate fi folosită săptămânal ca loţiune cu care ne frecţionăm capul.
Din antichitate, busuiocul era folosit de intelectuali pentru revigorarea psihică. La sate, cu busuiocul sub formă de pămătuf, înmuiat în agheasmă , se sfinţeau hainele şi obiectele contaminate, dar şi pe cei care aveau crize de epilepsie.
