Cât de periculos este, de fapt, statul în curent?
De câte ori n-ai auzit spunându-se: „Închide geamul că mă trage curentul!“? La români, curentul este ţapul ispăşitor pentru tot felul de probleme de sănătate, de la dureri dentare, sinuzite şi otite la răceală la ovare, la migrene, la paralizie facială, la gât înţepenit, ori la dureri de spate. Se face, însă, vinovat curentul de aceste afecţiuni sau este totul doar un mit? Află mai multe din noul număr al revistei „Click! pentru femei“!
Curentul este mişcarea unei mase de aer dintr‑un loc într‑altul, cauzată de o diferenţă de temperatură. Ventilarea aerului este benefică în primul rând pentru că statul într-o încăpere neaerisită favorizează infecţiile respiratorii.
Pe de altă parte, microorganismele patogene (bacteriile, virusurile) şi factorii alergeni (polenul, praful etc.) circulă mai repede şi mai departe atunci când se formează curenţi de aer, motiv pentru care suntem mai predispuşi la nas înfundat, strănut, ochi înroşiţi sau durere în gât.
Nevralgiile, amplificate de frig
Majoritatea persoanelor care se feresc de curent sunt convinse că acesta le provoacă nevralgii. Realitatea este, însă, că durerile acute locale sunt cauzate de deteriorarea unui nerv sau de o inflamaţie. Adulţii sau copiii care suferă de nevralgie pot avea, ce-i drept, o criză de durere declanşată de curent, însă nu curentul este cauza nevralgiilor.Ceea ce numim „statul în curent“ amplifică doar o durere sau o boală deja existentă, dar nu poate provoca apariţia uneia noi. Crizele dureroase ascociate unei nevralgii sunt declanşate, mai degrabă, de frig decât de curent. Deci, când curenţii de aer sunt reci, pot provoca scăderea temperaturii organismului în zona de expunere, la nivelul pielii.
O posibilă reacţie în acest caz e vasocontricţia, contracţia fibrelor musculare netede din pereţii vaselor de sânge, având ca rezultat diminuarea calibrului vascular, ceea ce înseamnă mai puţini nutrienţi, oxigen şi leucocite, elemente care luptă împotriva organismelor patogene.
