Cataracta la copii: de ce apare și cum se tratează
Cataracta reprezintă opacifierea semnificativă a cristalinului, parțială sau totală, ce afectează unul sau ambii ochi. E considerată o boală a bătrânilor, însă trebuie să știți că nici copiii nu sunt feriți. Afecțiunea poartă denumirea de „cataractă congenitală”, se dezvoltă în cursul vieții intrauterine și este descoperită la nașterea copilului.
Potrivit statisticilor, incidența afecțiunii este de 1,2 – 6 cazuri la 10.000 de nou născuți. Apariţia cataractei la naştere sau în primii ani de viaţă are consecinţe semnificative asupra dezvoltării vederii, deoarece sistemul vizual al copilului mic este încă imatur. Mai mult, o vedere neclară va duce la o transmitere neadecvată a stimulului vizual către retină şi ulterior prin nervii optici către creier. Dacă un ochi vede bine, iar celălalt neclar, creierul va ignora imaginea neclară, iar vederea ochiului respectiv nu se va dezvolta corespunzător. Neutilizarea ochiului cu cataractă poate duce la lenevirea lui (ambliopie), care este greu de recuperat când cataracta nu este înlăturată la timp prin operaţie, atrage atenția dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog, doctor în științe medicale la Spitalul de Oftalmologie Infosan, din București.
Cauzele apariției cataractei congenitale
Cataracta congenitală poate fi ereditară, izolată sau asociată cu alte anomalii oculare sau generale. O cauză importantă o constituie și infecția intrauterină (virusul rubeolei, citomegalovirusul, toxoplasmoza sau virusul herpes simplex), boala metabolică și prematuritatea. Nu este exclus însă ca acestă afecțiune să apară sporadic, consecință a unei mutații autozomale dominante în contextul consumului de alcool, tutun sau orice drog în timpul sarcinii.
Semne care trebuie să dea de gândit părinților
Principalele semne clinice ale cataractei congenitale sunt: leucocoria, nistagmusul, strabismul, imposibilitatea de fixare a privirii, mișcările necoordonate ale globilor oculari.
În ce constă tratamentul
Potrivit medicului Andreea Ciubotaru, tratamentul chirurgical este indicat în următoarele situații:
- Cataracta congenitală unilaterală reprezintă o urgență chirurgicală recomandându-se a fi operată cât mai precoce. Mai exact, în primele zile de viață pentru a evita instalarea unei ambliopii grave, dificil de tratat.
- Cataracta congenitală bilaterală totală beneficiază de tratament chirurgical pâna la vârsta de 3 luni. Mai târziu, din păcate este un prognostic vizual mult mai rezervat.
- Opacitățile cristaliniene congenitale centrale de dimensiuni reduse pot fi tratate ulterior, în funcție de impactul lor asupra acuității vizuale definitive.
„Facoemulsificarea cristalinului și implantul de cristalin artificial reprezintă tehnica ideală, valoarea dioptrică a acestuia alegându-se în funcție de datele biometrice și de vârsta copilului. Corecția optică este esențial să se realizeze cât mai repede după operație. Ideal este la o săptămână și se va face după stabilirea refracției, evident în cabinetul oftalmopediatrului. Corecția cu ochelari se recomandă la copiii mai mari de un an, corecția cu lentile de contact fiind potrivită în cataractele unilaterale și la sugari”, explică specialistul. Pentru a înlătura nevoia permanentă de a purta ochelari la aproape, se poate utiliza un cristalin artificial de tip multifocal sau acomodativ. Acesta, grație particularităților de fabricație, permite pacientului după operația de cataractă o vedere fără ochelari, atât la apropiere (la citit) cât și la distanță.
