Ce se întâmplă în corpul tău când blochezi un pârţ? Oamenii de ştiinţă au studiat fenomenul
Câţi dintre voi nu au păţit „ruşinica” de a vă flatula în public, taman când vă era lumea mai dragă? Şi pentru că din politeţe, respect pentru ceilalţi sau de ruşine obişnuim frecvent să ne abţinem pârţurile, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Newcastle, New South Wales, Australia, au analizat ce se întâmplă în corpul nostru cu gazele. Şi da, este adevărat, un pârţ blocat, urcă şi este eliminat până la urmă pe gură...
Flatulaţiile sau pârţurile sunt gazele eliberate în interiorul corpului nostru atunci când digerăm mâncarea. Este adevărat că o parte din gaze este absorbită de corpul nostru, însă cea mai mare parte e eliberată în exterior. Hai să fim serioşi, de câte ori nu ne-am trezit puşi în situaţia complet neplăcută de a scăpa un vânt în public? De câte ori nu ne-am trezit boscorodiţi de prieteni că am „scăpat una duhnitoare, care ucidea muştele în zbor”? Ştiinţa modernă a descoperit cauzele care duc la producţia excesivă de gaze intestinale: înghiţim aer, mâncăm anumite alimente a căror dezasimilare organică predispune la producerea de gaz metan. Gazele eliminate din sistemul gastrointestinal prin rect se numesc generic, pârţuri. Bacteria intestinală dezasimilează alimentele în intestinul subţire, metabolizând nutrienţii apoi le trimite prin tractul gastrointestinal către colon. Anumiţi compuşi chimici sunt „desfăcuţi” de bacteria intestinală prin fermentaţie. Acest proces produce gaze şi acizi graşi care sunt reabsorbiţi pe canalele metabolice corespunzătoare sistemului imunitar. O parte din gaze e absorbită de pereţii intestinului, o alta este trimită pe canalul gastroesofagian şi iese la suprafaţă sub formă de „râgâială” şi alta e trimisă prin rect şi e eliminată în atmosferă sub formă de... pârţ. În momentul în care blocăm un pârţ, trebuie să încordăm muşchii anusului, numiţi sfinctere. Orice relaxare a sfincterelor înseamnă un pârţ necrontrolat. Un studiu realizat de cercetătorii australieni pe 10 adulţi care au mâncat 200 de grame de fasole cu cârnaţi a arătat că aceştia au produs în 24 de ore între 705 ml de gaz metan şi 1.490 ml. Volumul unui pârţ eliminat din organism variază între 33 şi 125 de ml. În medioe producem pe zi între 16 ml/h şi 34 ml/h. În timp ce digerăm fasolea cu cârnaţi producem 361 ml de hidrogen în 24 de ore şi 68 ml de dioxid de carbon. Cele mai urât mirositoare pârţuri au în compoziţie metan şi nitrogen (213 ml). Continuăm să producem gaze inclusiv pe timpul nopţii, însă pârţurile eliberate sunt de 33 ml şi de cele mai multe ori nu sunt exagerat de urât mirositoare. S-a demonstrat ştiinţific că o dietă bazată pe fibre produce cele mai multe gaze intestinale, iar fasolea, mazărea sau păstăile sunt campioane la producţia de gaze. În ceea ce priveşte ouăle, acestea îşi lasă amprenta asupra pârţurlui printr-un conţinut suplimentar de sulf. Este adevărat că ne balonăm dacă nu eliminăm pârţurile? Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Newcastle, New South Wales, Australia susţin că până la urmă gazele sunt eliberate şi nu rămân în organism. Atunci când blocăm un pârţ se aud zgomote în stomac, avem uşoare crampe şi senzaţie de saţietate. Odată redusă presiunea din intestine prin eliminarea gazelor, lucrurile revin la normal şi reapare senzaţia de foame.
