Ce spun vânătăile despre sănătatea ta. Când e cazul să te îngrijorezi
În urma loviturilor primite pe corp apar vânătăi, pe lângă durerea resimţătă de organism. Nefiresc este atunci când acestea apar fără nici un motiv evident. Trebuie aflat dacă este vorba despre o sensibilitate a pielii sau semn al unei probleme medicale.
Vânătăile ocazionale sunt normale şi nu ar trebui să provoace îngrijorare. Totuşi, dacă acestea apar frecvent, sunt extinse sau sunt însoţite de alte simptome de sângerare, e important să consultaţi un medic. Un set de analize poate oferi claritate şi poate exclude problemele grave de coagulare.
Cum se formează
Sângele circulă prin vasele sanguine, transportând oxigen şi substanţe nutritive către organe şi muşchi. Atunci când un vas de sânge e deteriorat, organismul iniţiază un proces de coagulare pentru a opri sângerarea.
Acest mecanism implică trombocitele (fragmente celulare care ajută la coagulare) şi o serie de proteine numite factori de coagulare. Dacă aceste mecanisme nu funcţionează corect, pot apărea vânătăi frecvente sau sângerări anormale.
Problemele pot fi cauzate de anomalii ale trombocitelor, ale factorilor de coagulare sau de fragilitatea vaselor de sânge.
Motive de îngrijorare
ematologii sunt atenţi la anumite semnale de alarmă atunci când investighează vânătăile inexplicabile, cum ar fi: apariţia vânătăilor mari sau răspândite pe corp, sângerări frecvente ale gingiilor sau ale nasului, menstruaţii abundente, sângerări prelungite după intervenţii chirurgicale, extracţii dentare sau naştere, hemoragii spontane în articulaţii sau în creier.
Dacă aceste simptome sunt prezente, medicii recomandă investigaţii suplimentare pentru a exclude o posibilă tulburare de coagulare.
Teste pentru investigare
Primul pas în diagnosticarea unei probleme de coagulare este efectuarea unei hemograme complete. Aceasta poate indica un număr anormal de trombocite, ceea ce poate explica tendinţa la vânătăi.
Dacă numărul de trombocite e scăzut, cauzele pot fi diverse, inclusiv purpura trombocitopenică imună, o afecţiune în care sistemul imunitar atacă trombocitele. Un alt test important este măsurarea factorilor de coagulare.
Bolile genetice, precum hemofilia sau boala von Willebrand, pot afecta producţia acestor proteine şi pot duce la sângerări necontrolate. De asemenea, afecţiunile hepatice pot influenţa capacitatea sângelui de a coagula corespunzător.
Deficienţe nutriţionale
Deficienţele de vitamine, în special de vitamina C, pot cauza vânătăi frecvente. Scorbutul, o boală rar întâlnită în prezent, se manifestă prin vânătăi şi sângerări ale gingiilor.
În plus, anumite boli autoimune, precum purpura Henoch-Schonlein, pot afecta pereţii vaselor de sânge, ducând la apariţia unor vânătăi spontane, în special pe picioare.
Persoanele în vârstă sunt mai predispuse la vânătăi din cauza subţierii pielii şi a fragilităţii vaselor de sânge.
Medicamente şi suplimente
Unele medicamente pot influenţa procesul de coagulare şi pot creşte riscul de vânătăi. Printre acestea se numără: aspirina şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofenul), anticoagulantele (warfarina, apixaban, rivaroxaban), corticosteroizii (utilizaţi pentru tratarea bolilor inflamatorii cronice), gingko biloba şi vitamina E, conform dcnews.ro.
