Cicoarea, leac pentru stomac
În popor i se mai spune cociţă, dudău, doruleţ, scai voinicesc, pentru că oamenii i-au dat cicorii tot felul de nume de-a lungul timpului. Proprietăţile ei medicinale au fost preţuite încă de pe vremea romanilor. Citeşte în revista Click! pentru femei ce boli poţi trata cu această plantă.
Cicoarea conţine substanţe amare, ca inulina şi colina, care uşurează digestia şi au acţiune benefică în caz de probleme biliare, hepatice şi renale. Medicina naturistă utilizează de la cicoare atât partea aeriană, cât şi rădăcina, pe care e bine să o recoltezi în luna noiembrie, iar apoi să o usuci într-un loc aerisit şi călduros.
Decoctul, în afecţiunile digestive. Durerile cauzate de ulcer sau de gastrită pot fi calmate cu decoctul de cicoare, care reduce durerile abdominale şi reface mucoasa stomacului. Poţi prepara decoctul din 15-30 g de rădăcină fărâmiţată de cicoare (aproximativ trei linguriţe) la un litru de apă clocotită. Fierbi amestecul cinci minute, apoi laşi vasul acoperit încă un sfert de oră. După ce filtrezi lichidul, poţi bea câte o cană de decoct pe zi, până la dispariţia simptomelor.
Ceaiul protejează ficatul. Cicoarea este un excelent hepatoprotector, care previne şi problemele legate de secreţia bilei. O poţi consuma ca atare, adăugând la salata preferată frunze proaspete de cicoare sau sub formă de ceaiuri. Indiferent cum ajunge în corp, această plantă are acţiune pozitivă asupra ficatului. Din tulpinile şi rădăcinile de plantă mărunţite fă ceai şi bea două – trei ceşcuţe pe zi.
Tinctura, benefică în bolile de inimă. Zilele toride pot fi un adevărat calvar pentru cardiaci. De aceea, pe caniculă, persoanele cu afecţiuni ale inimii ar trebui să consume tinctură de cicoare. Aceasta previne hipertensiunea, palpitaţiile şi ajută şi în caz de insuficienţă cardiacă. Poţi achiziţiona tinctură de cicoare de la magazinele de tip plafar sau o poţi prepara acasă. Într-un borcan închis la culoare pune 20 de linguri de rădăcină mărunţită de cicoare, acoperă cu alcool de 50 de grade şi închide ermetic. Amestecul se lasă la macerat 12 zile, după care, în cură de 45 de zile, se ia câte o linguriţă de tinctură de două-trei ori pe zi, diluată cu apă.
