La final de vară, fă inspecţia aluniţelor!
După o vară petrecută în bătaia soarelui, e cazul să evaluezi „pagubele” lăsate pe pielea ta. Au mai apărut aluniţe noi? Cele vechi şi-au modificat forma, dimensiunile, culoarea? Dacă observi orice mică schimbare, trebuie să mergi urgent la medicul dermatolog, pentru o consultaţie.
Cu toţii avem aluniţe şi este normal ca numărul lor să crească odată cu vârsta. Numărul acesta e programat genetic, însă expunerea la soare le stimulează apariţia timpurie. Dezavantajul e, în primă fază, doar unul estetic. Ar trebui să ne îngrijorăm dacă aluniţele (fie cele ieşite în exterior, fie la nivelul pielii) sunt închise la culoare, maro intens spre negru. Acestea sunt cele mai periculoase şi trebuie urmărite atent. Pot creşte inofensiv, şi atunci nu e nici o problemă, sau agresiv, caz în care forma nu e rotundă, nici culoarea nu e uniformă. „Aluniţele au mai multe stadii. Dacă e doar una urâtă, mergi la medic o dată pe an. Dacă îşi schimbă forma, mergi o dată la trei luni, unde vei decide dacă să o scoţi sau nu. Cea mai bună metodă de a scoate aluniţa e pe cale chirurgicală”, spune medicul dermatolog Viviana Iordache.
Ce se urmăreşte la «verificare»
La medic, verificarea aluniţelor se realizează printr-un procedeu numit „diascopie computerizată”, care permite examinarea pielii în profunzime şi identificarea precoce a unui melanom. Metoda este neinvazivă, nedureroasă şi oferă posibilitatea calculării unui scor de risc, pentru o mai atentă monitorizare. Se poate realiza chiar şi o hartă dermoscopică digitală unde se stochează informaţiile despre situaţia aluniţelor. „Autoexaminarea este la fel de importantă. Orice aluniţă care îşi schimbă culoarea, creşte, devine neregulată, asimetrică, trebuie evaluată de dermatolog”, precizează medicul oncolog Andreea Pătrulescu.
Solarul, foarte periculos
Pericolul este ca o aluniţă să fie canceroasă şi, cu cât o diagnostichezi mai devreme, cu atât mai bine. „Cele mai frecvente cancere de piele sunt melanomul, carcinomul scuamos, carcinomul bazocelular şi carcinomul cu celule Merkel. Dintre acestea, melanomul e cel mai agresiv, asociindu-se cu o mortalitate ridicată. În parte, acest lucru se explică prin subţierea stratului de ozon, şi implicit, printr-o expunere mai intensă la radiaţiile solare”, avertizează dr. Andreea Pătrulescu. Cancerul de piele nu doare, în stadii incipiente, însă există semne clare ce nu trebuie trecute cu vederea. Să nu uităm că nu doar bronzul natural ne poate îmbolnăvi pielea, ci şi cel la solar, deja interzis în unele ţări. Se estimează că expunerea la solar, înainte de 35 de ani, creşte cu 75 % riscul de melanom.
Soluţii în caz de cancer de piele
Odată un cancer de piele instalat, soluţii există. Condiţia ca boala să fie ţinută sub control pe termen lung este ca pacienţii să ajungă la medic în stadii incipiente, fără metastaze.
“În cazul carcinomului de piele, se efectuează excizia tumorii în totalitate şi, în unele cazuri, a ganglionilor din zona de drenaj. Este important ca aceasta să fie excizată chirurgical. Dacă există deja metastaze, medicii oncologi recomandă pacienţilor, în funcţie de tipul de afectare depistată, chimioterapie, atât în cancerele scuamoase, cât şi în melanom, imunoterapie şi terapie moleculară ţintită (melanom)”, precizează. În România, aceste tratamente sunt rambursate de CNAS în stadiul metastatic.
