Nutriţia şi sarcina: de ce este atât de important să mâncăm corect în timpul sarcinii?
O alimentaţie corectă în timpul sarcinii ajută organismul să facă faţă cerinţelor suplimentare, scopul fiind acela de a obţine nutrienţi esenţiali suficienţi pentru a susţine creşterea fătului, dar şi pentru menţinerea unei greutăţi armonioase. Ideea conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce pentru doi nu mai este considerată valabilă. Este mult mai importantă calitatea alimentaţiei, nu cantitatea de alimente pe care o mănânci. În articolul de mai jos, Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie, vine cu câteva recomandări în ceea ce priveşte alimentaţia în timpul sarcinii.
"În ultima perioadă se folosește des cuvântul Pandemie, dar, din păcate, și în cazul obezității putem vorbi despre o Epidemie. Ca medic specialist în obstetrică-ginecologie, pot observa în mod direct o creștere alarmantă a cazurilor de obezitate la femeile însărcinate.
Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică
Asociată în cele mai multe cazuri cu afecțiuni cronice severe: afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, dar și complicații ginecologice și obstetricale specifice. Obezitatea este definită ca un exces de țesut adipos, o creștere exagerată a greutății corporale ca urmare a acumulării de grăsime în țesutul subcutanat și în jurul viscerelor. În mod normal organismul femeilor conține un procent de 25-30% țesut adipos, iar peste această limită se vorbește de obezitate.
Nutriția în sarcină reprezintă un subiect de interes pentru gravide și partenerii lor de viață
Nutriția în sarcină, dar și impactul acesteia în dezvoltarea și creșterea feto-placentară reprezintă un subiect de interes atât pentru gravide și partenerii lor de viață, cât și pentru medicii obstetricieni, pentru că o greutate crescută în sarcină peste limita normală implică riscuri semnificative de afecțiuni asociate (hipertensiune gestațională, preeclampsie, diabet gestațional etc.) și necesită o conduită medicală foarte strictă.Pe lângă riscurile legate de perioada sarcinii, o dietă hipercalorică cu impact asupra greutății gravidei (supraponderabilitate /obezitate) este corelată cu apariția unor boli cronice la copii: obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat sau sindrom metabolic.Pe de alta parte, subnutriția este de asemenea un factor de risc asociat cu un prognostic nefavorabil în sarcină: restricția de creștere intrauterină, făt mic pentru vârsta gestatională a mamei, moarte fetală intrauterină etc.Ipoteza lui Baker afirmă că mediul la care este expus fătul, inclusiv statusul nutriţional, cauzează modificări epigenetice care au impact asupra expresiei genelor şi deci influenţează dezvoltarea acestor boli în perioadele următoare, în copilărie sau în viața de adult.De aceea este foarte important ca femeile gravide să se adreseze medicului, imediat ce observă o creștere sau o scădere anormală a greutății.Ultimile recomandări referitoare la creșterea ponderală în sarcină sunt făcute în funcție de valoarea prenatală a Indicelui de Masă Corporală a mamei:
- subponderalitate – 12-18 kg
- greutate normală – 11-16 kg
- supraponderalitate – 7-11 kg
- obezitate – 5-9 kg.
De asemenea, corpul femeii în sarcină suferă modificări adaptative, așa încât vom avea o creștere ponderală minimă determinată de:
- creșterea masei sangvine;
- retenția apei extravasculare;
- stocarea diferitelor rezerve – grăsimi;
- dezvoltarea glandelor mamare;
- conținut uterin: făt, placentă, lichid amniotic.
Pentru a nu ajunge la complicațiile obezității în cursul sarcinii, se recomandă următoarele:Evaluarea statusului nutrițional este foarte important, se realizează preconceptional și se continuă pe toată perioada sarcinii și a alăptării;Examenul clinic – evaluează Indicele de Masă Corporală și încadrează gravida într-o grupă de risc în funcție de aceasta.
Expresia generală ”trebuie sa mananci pentru doi” trebuie să dispară
Deoarece în primul trimestru de sarcină nu este nevoie de nicio suplimentare, iar începând cu al doilea trimestru se recomandă un aport crescut cu 250-300 kcal la o pacientă normoponderală, asta însemnând de exemplu încă o bucată de carne, o banană și un măr în plus, dar nu mai mult. În cazul pacientelor supraponderale sau obeze nu se recomandă suplimentarea alimentației.
Macronutrienții
Carbohidratii sunt cea mai importantă sursă de energie pentru organism și mai ales pentru creier; dintre aceștia, cel mai important constituent folosit de făt este glucoza. Necesarul este de 175 grame glucide de calitate superioară și cu indice glicemic scăzut: cereale integrale, fasole, mazăre, linte, fructe sau lactate cu conținut scăzut de grăsimi;Proteinele: aproximativ 70 grame de proteine pe zi începând cu trimestrul al doilea de sarcină; se recomandă carne slabă, ouă, fasole și linte.Grăsimile: sunt utilizate ca sursă de energie dar și pentru transportul vitaminelor liposolubile - A,D,E,K. Este încurajat aportul de Omega 3, de acizi grasi polinesaturați.
Micronutrienții
Aici îi vom menționa pe cei mai importanți: fierul, folatul, iodul, vitaminele A, B6, B12, C, E, D și calciu.Alimente premise :cereale integrale,fructe, legume;carne slabă corect preparată termic;2-3 porții pe săptămână de pește local: păstrăv, șalău, biban, crap, caras.Alimente interzise :carnea crudă sau insuficient preparată termic prezintă risc de toxoplasmoză și de toxiinfecție alimentară cauzată de Salmonella; de asemenea dacă gravida pregătește carnea trebuie să se spele pe mâini după fiecare contact cu carnea și trebuie să igienizeze bine ustensilele folosite;ouă crude, se recomandă să fie fierte 7 minute;maioneză, prăjituri cu ou;peștele oceanic este contraindicat în sarcină, pentru că poate poate conține cantități mari de mercur;cafeina în exces;alcoolul;alimente procesate sau de tip fast-food.Așadar, nutriția în cursul sarcinii trebuie să fie un subiect de interes deosebit pentru viitoarea mamă, deoarece o dietă maternă în care consumul de zahăr și grăsimi este crescut are ca efect apariția unor boli cronice asociate obezității, atât la mamă cât și la copil.Pentru o sarcină normală, consultațiile se fac o dată pe lună în primele două trimestre (între săptămânile 1-28), iar în trimestrul 3 de două ori pe lună (între săptămânile 29-40).Obiectivele monitorizării sarcinii sunt identificarea riscurilor obstetricale, stabilirea conduitei terapeutice și aducerea pe lume a unui nou născut cu un prognostic postnatal favorabil. De aceea, imediat ce crezi că ești însărcinată, trebuie să mergi la medic, a spus Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie. Din anul 2019, a urmat cursul de Tehnician Nutriționist, pacientele sale beneficiind de diete personalizate pentru optimizarea greutății înainte de a concepe un copil, diete personalizate în funcție de trimestrul de sarcină, dar și revenirea rapidă la greutatea de dinaintea sarcinii.
