Pâinea nu e cea mai mare problemă: cercetător UBB dezvăluie ce alimente dăunează cel mai mult românilor
Vlad Toma, cercetător în biologie moleculară și biotehnologie în cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), a vorbit într-un interviu pentru Adevărul despre cea mai sănătoasă dietă, cele mai nocive alimente și miturile legate de alimentația sănătoasă. Contrar percepției larg răspândite, tradiția românească de a consuma multă pâine nu reprezintă cel mai nociv obicei alimentar.
Nu pâinea e problema principală
„Nu pâinea din alimentația românilor este cea mai nocivă”, subliniază Vlad Toma, cercetător la Departamentul de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății de Biologie și Geologie. Studiile sale, alături de cele ale colegilor, se concentrează pe patologii precum cancerul, bolile metabolice sau rezistența la antibiotice. Cercetătorul atrage atenția că stilul de viață este un factor esențial în prevenția celor mai grave boli cronice netransmisibile.
„O persoană, dacă vrea să slăbească sau să nu se îngrașe, trebuie să se ferească de creșterile bruște ale insulinei în sânge”, explică Toma. El subliniază că, pe lângă cantitate – „doza face diferența între leac și otravă” – indicele glicemic al alimentelor este esențial pentru menținerea sănătății.
Zahărul: când devine dăunător
Cercetătorul atrage atenția asupra consumului de zahăr: „Ați zis foarte bine ‘consumul de zahăr care ne face rău’, pentru că există și un consum care nu ne face rău. Zahărul este firesc să-l avem în alimentație.”
Toma explică că glucoza din sânge provine atât din zahăr, cât și din toate glucidele consumate. „Pe măsură ce omul consuma alimente dulci, prindea energie, era mai atent, avea procesele cognitive mult mai alerte. Amarul era asociat cu otrăvurile.”
El precizează că, potrivit standardelor internaționale, o dietă cu până la 10% zahăr în alimentație este considerată acceptabilă, luând în calcul toate sursele de carbohidrați. „Acest efect nociv al zahărului depinde de fiecare individ. Sunt persoane mai vulnerabile, sunt persoane mai puțin vulnerabile.”
Pâinea și carbohidrații: nu toți sunt egali
„Pâinea este un aliment bogat în carbohidrați. Acești carbohidrați se pot împărți în complecși, care determină o intrare lentă a glucozei în sânge, și simpli, cum e glucoza, care intră imediat și conduc la creșterea glicemiei”, explică Vlad Toma.
El recomandă consumul de pâine integrală asociată cu alimente bogate în fibre și lipide, pentru o absorbție progresivă și controlul glicemiei. „De aceea, desertul se mănâncă la finalul mesei, când deja tubul digestiv este acoperit de proteinele și lipidele din masa principală.”
Un exemplu practic: un individ sedentar de 70 kg are un necesar mediu de 2000 kcal/zi. Dacă mănâncă 8 felii de pâine integrală, obține doar 500 kcal, adică un sfert din necesarul zilnic. „Tradițional românesc, pâinea este consumată cu absolut orice. Dacă adunăm mai multe felii pe parcursul zilei, depășim mult ce ar fi ideal.”
Fast food-ul, adevărata amenințare
Cercetătorul avertizează că pericolele alimentare nu vin doar din pâine: „Sosurile, shaorma, kebab – toate acestea aduc foarte multe lipide și carbohidrați, dar și grăsimi nocive, care fac mult mai mult rău decât pâinea.”
Despre combinația tradițională cartofi-cu-carne, Vlad Toma spune: „Din punct de vedere metabolic, combinația nu este una rea. Depinde ce carne mănânci și cât.” Totuși, adaosul de miere sau fructe la carne poate duce la apariția unor molecule nocive la nivel vascular.
Fructele: dulci, dar mai sănătoase decât prăjiturile
„Fructele pot să îngrașe. Dar au avantajul că aduc minerale, fibre și volum, comparativ cu prăjiturile care cresc rapid glicemia.” Atenție însă la fructele uscate sau la cantități mari de fructe coapte, precum bananele, care pot avea un conținut de glucide echivalent cu o sticlă de Cola.
Cheia: stilul de viață și planificarea meselor
„Organizația Mondială a Sănătății spune clar că stilul de viață poate fi cheia multor boli cronice netransmisibile. Fără un plan de alimentație, vom fi într-o derivă și vom mânca ‘ce pică’”, avertizează cercetătorul.
Chiar și în cazul consumului de fast food, riscurile pot fi diminuate prin activitate fizică intensă, care ajută la metabolizarea lipidelor și carbohidraților suplimentari.
