„Scânteia” care declanșează cancerul. De ce România are mulți bolnavi? Explicațiile unui renumit doctor
Cancerul colorectal este cel mai frecvent tip de cancer în România. Aceasta este realitatea tristă a celor aproximativ 13.000 de români care se confruntă cu această afecțiune. Dr. Teodor Buliga explică într-un interviu pentru Adevărul.ro ce înseamnă, de fapt, această boală nemiloasă.
Alături de cancerul pulmonar și cel de prostată, cel colorectal este cel mai frecvent, de aceea pentru a preveni o asemenea afecțiune este foarte important să avem un stil de viață sănătos, cu un regim alimentar echilibrat, și în care excercițiile fizice joacă un rol esențial. În plus, este necesar să mergem la controale periodice pentru a monitoriza fiecare schimbare din corpul nostru. Cei din categoria de vârstă din decadele 4-5-6 sunt mai predispuși la acest fel de cancer, potrvit sursei citate.
Diferența între cancer și tumoră
Conform dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală cu competențe în chirurgia laparoscopică, chirurgia robotică și chirurgia oncologică la Spitalul Clinic SANADOR, cancerul înseamnă că o parte dintre celulele normale ale corpului își modifică structura și ajung să fie nemuritoare.
Mai mult decât atât, aceste celulele anormale scapă de sub controlul organismului și ajung să se multiplice: „Există și alte tumori care conțin celule pe care le avem în mod normal în organism, însă acesta nu este cancer. De altfel, noi numim tumoră orice umflătură. Între noțiunea de tumoră și cea de cancer este o diferență foarte mare. Cancerul reprezintă acele tumori care se dezvoltă în timp, proliferează și în timp au o caracteristică aparte – pleacă de la locul apariției, formând mici tumori fiice care se numesc metastaze.", conform Adevărul.ro.
Explicând de ce poporul nostru se confruntă cu această afecțiune într-un grad atât de ridicat, dr. Teodor Buliga a spus că nu este vorba că ar fi ceva în gena noastră, ci este un rezultat al rutinei noastre de prevenție.
În țările civilizate oamenii se duc din timp să își facă colonoscopie de control sau o endoscopie digestivă superioară (în cancerele de stomac), lucru ce poate arăta acele leziuni denumite precanceroase, care cu timpul se pot transforma în cancer-polipi: „În momentul în care găsești acești polipi, îi poți extirpa endoscopic sau colonoscopic foarte ușor. Nu se mai ajunge în stadiul de cancer colorectal. Or, dacă tu nu faci uzual această investigație, automat vei ajunge în faza de diagnosticare directă a cancerului – a apucat să treacă acel timp, de la un simplu polip până la o tumoră canceroasă propriu-zisă”, potrvit Adevărul.ro.
„În ceea ce privește cancerul la tineri, există o determinare genetică evidentă, dovedită deja, ei au niște mutații care favorizează apariția cancerului la vârste mici. Există o boală care se numește polipoză familială – în anumite situații poate face ca până la 25-30 de ani riscul de a dezvolta un cancer colorectal să atingă 100%. Este și motivul pentru care se ajunge la extirparea întregului colon, uneori și a rectului, la vârste de 20-20 și ceva de ani. Aici avem clar un determinism genetic și știm clar că pacienții respectivi vor evolua în direcția cancerului. Ei au 100, 150 de polipi pe întregul intestin și se vor transforma 100% într-un cancer”, a precizat Dr. Teodor Buliga, conform Adevărul.ro.
Însă la cei cei care nu au avut cazuri în familie, factorii precum stresul, stilul alimentar și stilul de viață contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni: „Este o realitate faptul că ne-am rupt puțin de alimentația naturală, sănătoasă, a bunicilor noștri. Totuși, existau cancere la vârstnici și înainte, deci nu este factorul singular. Am obiceiul să întreb pacienții, de exemplu, dacă au suferit un stres psihic major înainte de apariția bolii. Apare foarte frecvent situația în care relatează cu un an - maximum doi înainte, un stres psihic major de tipul șomaj, divorț, decesul unui părinte, al unui copil”, a transmis medicul, conform Adevărul.ro.
După diagnosticare, există trei direcții mari de tratament: tratamentul chirurgical, oncologic și radioterapia. Una dintre metodele prin care dr. Teodor Buliga operează este cu robotul da Vinci: „Tendința actuală este, pe de o parte, să încerci să scoți cât mai mult din boala respectivă, iar pe de altă parte, să respecți calitatea vieții pacientului. Tehnic poți face aproape orice intervenție, dar important este ca pacientul după operație să își desfășoare activitatea cât mai aproape de normal.
În momentul în care am făcut strategia chirurgicală, de operație, trebuie să am în vedere că trebuie să scot tumora de bază, ganglionii care drenează sângele/limfa de acolo, și, dacă este cazul, metastazele. Apoi, cumva, trebuie să refac continuitatea tubului digestiv și este un scop la fel de important precum partea oncologică, de curățare a cancerului din interior. Cea mai mare teamă a pacienților, și cred că este unul dintre motivele din cauza căruia nu se adresează medicilor la timp, este de a avea un anus contra naturii. Anusul contra naturii are și el mai multe variante și este bine să îi explici pacientului că există de cele mai multe ori o situație temporară în care poate avea o pungă, 1-3 luni, până când se sudează intestinul unde s-a făcut reparația respectivă.
Sunt destul de rare situațiile în care pacientul trebuie să rămână definitiv cu colostomă. Aceste situații trebuie explicate foarte corect, iar pacientul trebuie să știe exact care sunt riscurile și beneficiile. În momentul în care chirurgia minim invazivă-laparoscopică și robotică – s-a dezvoltat foarte mult, riscul de a rămâne cu anus contra naturii definitiv este mult redus pentru că robotul aduce niște avantaje certe. S-au dezvoltat tehnici, procedee țintite pentru acest instrument care îmi permite o foarte bună vizualizare, să văd cât de mult tai și nu tai mai mult decât necesarul.
De exemplu, în momentul operației, pot injecta o substanță în venele pacientului care îmi va colora exact zona pe care trebuie să o extirp, respectiv îmi va arăta cât de viabilă este zona pe care o păstrez, astfel să cresc șansele ca cele două capete să se sudeze mai bine. Restul este înghesuit între multe organe, în bazin, cu multe oase, organe valoroase și vase, robotul îmi aduce un plus. Dacă acum 40 de ani era indicația de a scoate tot și a lăsa pacientul cu anus iliac definitiv, acum tocmai chirurgia minim invazivă îmi permite să mă duc cu rezecția până la limita posibilului. Riscul ca pacientul să rămână cu anus iliac definitiv este din ce în ce mai mic”, spune Dr. Teodor Buliga, conform Adevărul.ro.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
