Spune-mi ce mănânci să-ţi spun cum trăieşti / Hrană diversificată la orice vârstă
Consumând astfel de alimente, învăţăm să înlocuim delicatesele, pline de calorii, de grăsimi şi de carbohidraţi.
„La orice vârstă sunt recomandate mesele regulate, cu un aport caloric moderat, care să nu încurajeze apariţia bolilor. Copilul începe să-şi formeze obiceiuri alimentare, după împlinirea vârstei de un an, când mama poate să-l hrănească cu alimente lichide. De asemenea, adolescentul, adultul, vârstnicul au nevoie de hrană specifică etapei de viaţă pe care o parcurge", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.
Dieta diversificată a copilului
Hrana diversificată a bebeluşului se face după reguli stricte. Mama bebeluşului trebuie să urmărească modul în care reacţionează copilulul atunci când este hrănit cu un aliment nou. Mai exact, ea are grijă să introducă progresiv în meniul copilului, câte un aliment nou pe săptămână.
Până la vârsta de trei ani, hrana copilului se diversifică şi el poate să consume un ou întreg la două-trei zile şi câte 30-40 de grame de carne de peşte, de pasăre sau de viţel. Când copilul refuză un aliment important, mama trebuie să-l introducă în meniu sub altă formă, adăugându-l în supă, de exemplu.
Totodată, pentru hrana copilului este foarte important conţinutul caloric al alimentelor, corespunzător vârstei copilului. În acest mod, se evită creşterea anormală în greutate a bebeluşului.
Dieta diversificată a adolescentului
Pâinea integrală, cerealele, fasolea, mazărea şi fructele sunt surse importante de nutrienţi pentru adolescenţi. Mamele trebuie să ştie că necesarul de fier, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, creşte odată cu înaintarea în vârstă între 11 şi 18 ani. Fierul, un - mineral important pentru sănătatea de fiecare zi, poate fi procurat din carne de pui şi de peşte, deoarece se absoarbe mai uşor decât din alte surse.
În acelaşi timp, consumul fructelor, bogate în vitamina C, asigură o absorbţie rapidă a fierului. În mod cert, dezvoltarea armonioasă a adolescentului este condiţionată de o hrană bogată în vitamine, în minerale şi în fibre. Nutriţioniştii recomandă ca 30 la sută din numărul caloriilor să provină din grăsimi nesaturate, procurate din surse vegetale şi numai 10 la sută dintre acestea să fie selectate din categoria grăsimilor saturate (animale).
Hrana adolescentului trebuie să conţină carne slabă de peşte, de pui (fără piele), fructe, salate de legume, produse lactate şi puţine grăsimi. La această vârstă, preferinţele adolescentului se îndreaptă spre dulciuri şi spre alimente de tip fast-food, hrană care stimulează instalarea obezităţii şi a diabetului.
Ca o alternativă la aceste alimente nesănătoase din comerţ, mama tânărului poate să introducă în meniul lui mierea, un aliment foarte sănătos. Acum, adolescentul se poate adapta la o alimentaţie bogată în fibre şi nutrienţi, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele, vitale pentru sănătatea sa.
La 30 de ani, dieta diversificată combate stresul profesional
La această vârstă, stresul profesional ocupă locul doi în topul problemelor de sănătate profesională în Uniunea Europeană. Munca intensă, termenele limită foarte drastice sunt factori care stimulează apariţia stresului profesional.
Există alimente care ajută această categorie de vârstă să facă faţă acestei provocări şi să-i îmbunătăţească starea de spirit. Ţelina, de exemplu, este un remediu care scade tensiunea arterială şi concentraţia de hormoni ai stresului.Câteva felii de ţelină, consumate înainte de culcare, echivalează cu un somnifer foarte bun. De asemenea, castraveţii au efect calmant asupra sângelui şi asupra ficatului. O porţie de orez brun, care conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, este o sursă de excelentă de energie care stimulează producerea serotoninei, un hormon responsabil de starea de mulţumire. Varza este un alt aliment bogat în vitamine antioxidante: A, C, E (care alungă stresul), de beta-caroten şi de seleniu.
Viitoarele mămici trebuie să consume alimente cu un conţinut important de fier : ficat, carne de pui, ouă, peşte gras, nuci, stafide, drojdie, migdale, fasole, legume cu frunze verzi. Nutriţioniştii spun că porţia necesară de fier se poate asigura consumând două gălbenuşuri de ou sau miezul de la 10 nuci. Paloarea tegumentului, oboseala şi căderea părului sunt semnale clare care anunţă un deficit de fier în organism.
Frumuseţea şi sănătatea pielii este o altă preocupare pentru această categorie de vârstă. Vitaminele A, E, B5 şi seleniul asigură elasticitatea şi sănătatea pielii. Principalele surse din care procurăm „vitaminele frumuseţii" sunt: uleiurile vegetale, legumele verzi, nucile, ficatul, carnea de pasăre şi gălbenuşul de ou.
La 40 de ani, dieta pentru retenţie de apă
Hrana la această vârstă are în vedere selectarea alimentelor după anumite criterii: să întârzie îmbătrânirea, să combată apariţia timpurie a ridurilor şi retenţia de apă în organism. Este important aportul vitaminei E, un excelent antioxidat, care hidratează pielea, regenerează celulele şi o protejează faţă de acţiunea nocivă a radiaţiilor solare.
Uleiurile vegetale, legumele verzi, lactatele, ficatul sunt cele mai importante surse de vitamina E. Alte vitamine- B5(acidul pantotenic) şi vitamina F pot fi procurate din alimente precum: cerealele integrale, nucile, lăptişorul de matcă şi uleiurile crude. Totodată, organismul are nevoie de zinc, un tonic antivârstă. În acelaşi timp, oligoelementul zinc joacă un rol important în funcţionarea corectă a sistemului imunitar şi poate fi procurat din surse vegetale: linte, fulgi de ovăz, ceapă, spanac, germeni de grâu, pere, banane şi smochine. La această vârstă, arderile se fac mai greu în organism, muşchii sunt slăbiţi, iar sedentarismul este un rival statornic.
Vitamina H sau biotina este strategul principal care revigorează musculatura şi pielea consumând unele alimente uşor de procurat: drojdie de bere, nuci, germeni de grâu şi ficat. Retenţia apei în organism poate fi prevenită cu ajutorul ceaiurilor de coada-şoricelului, de soc şi de mătase de porumb). La fel de eficientă este şi dieta cu legume , cum ar fi dovleacul, dovlecelul, salata şi ceapa.
La 50 de ani, dieta pentru oase şi memorie
Dieta pentru sănătatea oaselor, care să combată osteoporoza, trebuie să conţină calciu, vitaminele D şi K , magneziu şi bioflavonoide. Sursele de calciu se găsesc în lactate cu un conţinut mic de grăsimi, în nuci şi în sardine. Vitamina D se procură din ouă şi din peşte gras, iar vitamina K se găseşte în spanac, în varză şi în broccoli.
La acestă vârstă se recomandă o dietă bogată în fructe pline de vitamina C şi de bioflavonoizi, precum citricele, coacăzele şi afinele. Nu trebuie neglijate sursele de magneziu, care pot fi procurate din alimente ca tofu, migdale şi caju. De asemenea, la această vârstă , hrana trebuie să conţină alimente care să protejeze creierul şi să prevină apariţia bolii Alzheimer.
Cercetătorii britanici au descoperit că dietele sărace în carbohidraţi pot provoca pierderi de memorie, pentru că înfometează creierul. Carbohidraţii precum mierea, cerealele integrale, legumele şi fructele sunt cea mai bună alegere, deoarece au un conţinut redus în grăsimi, sunt bogate în fibre, în vitamine şi în minerale.
După 50 de ani, hrană pentru sănătatea inimii
Acum este necesară o alimentaţie săracă în calorii, care să protejeze inima şi arterele. Hrana trebuie să fie variată şi echilibrată. Fibrele procurate din crudităţi dau senzaţia de saţietate, iar consumul de legume verzi şi fructe favorizează tranzitul intestinal.
Kiwi şi bananele conţin vitamina C şi luteină, protectori dovediţi ai inimii. Acelaşi rol îl are şi broccoli, în timp ce prazul trebuie consumat pentru sănătatea arterelor.
Dieta specifică acestei vârste trebuie să mai conţină carne de peşte şi de pasăre, iaurt degresat, ceaiuri de talpa gâştii, de păducel şi de coada-şoricelului.
