Sulfina apără ficatul de boli

Utilizaţi corect plantele medicinale pentru a avea efecte benefice! Acesta este sfatul dr. Ovidiu Bojor, care spune că sunt foarte importante atât recoltarea şi uscarea, cât şi prepararea, dozajul şi administrarea.

Sulfina e una dintre plante­le care necesită o atenţie deosebită în toate etapele prelucrării. Creşte în locuri însorite, vegetând chiar pe cele mai aride soluri calcaroase, pe întreg cuprinsul ţării, din câmpie până la 1.200 m altitudine.

Părţile aeriene înflorite ale plantei se recoltează în iunie. Se impune o uscare aten­tă, deoarece, printr-o uscare defectuoasă, utilizarea lor poate deveni toxică. Extractele pe bază de sulfină prezintă importante acţiuni terapeutice: diuretică şi de creştere a debitului venos şi limfatic, astringentă (de diminuare a secreţiilor or­ganice exagerate), antiin­fla­matoare, antispastică (di­minuează sau înlătură con­tracţiile muşchilor netezi din organele interne), anticoagulantă (împiedică coa­gularea sângelui) şi hepatoprotectoare (protejează ficatul). Ca remediu empi­ric, sulfina e folosită în tratarea icterului, varicelor, tromboflebitelor, tulburărilor circulatorii, fragilităţii vaselor capilare superficiale, tulburărilor digestive. Sulfina face parte din diferite ceaiuri medicinale, în special ca aromatizant.

Aşa preparaţi remediile

• Infuzia se prepară dintr-o linguriţă plantă uscată (părţile aeriene înflorite) la o cană de apă fierbinte. După 10 minute se filtrează. Din această infuzie astfel preparată, se beau 1-2 căni pe zi în durerile abdominale şi, pentru efectul sedativ, o cană înainte de culcare.
• În gingivite, infuzia cu care se face gargară de câteva ori pe zi se prepară din două linguriţe plantă la 100 ml apă.
• La fel se prepară infuzia cu care se clăteşte gura de mai multe ori pe zi în abcesele dentare.
• În cazurile de tromboflebită superficială a membrelor inferioare, precum şi în sindromul varicos, sindromul posttrombotic, insuficienţa venoasă cronică dureroasă şi în varice, se recomandă balsamul de sulfină.