„Sunt neurolog și așa am încetinit demența mamei mele”: 8 pași simpli care pot face diferența
Catherine Loveday, profesoară de neuropsihologie la Universitatea Westminster, și-a folosit expertiza pentru a crea o rutină zilnică menită să încetinească evoluția bolii Alzheimer la propria mamă, Scillia. Diagnosticată la 70 de ani, într-un stadiu incipient al bolii, Scillia părea inițial să nu prezinte simptome evidente.
Dar fiica sa, familiarizată cu cele mai subtile semnale ale declinului cognitiv, a observat repetiții neobișnuite în discursul mamei sale și mici dezorientări în activitățile zilnice. În loc să aștepte confirmarea unui diagnostic oficial, a decis să acționeze rapid.
Acum, la 85 de ani, Scillia trăiește încă independent, o realizare remarcabilă pentru cineva cu Alzheimer, pe care fiica sa o atribuie unei combinații de intervenții zilnice, simple dar riguroase, construite pe bază de dovezi științifice, potrivit DailyMail.
Jurnalul de seară – exercițiu de memorie și liniște interioară
Scrierea unui jurnal înainte de culcare nu este doar un exercițiu creativ sau terapeutic, ci o metodă eficientă de antrenare a memoriei, numită „repetiție spațiată”. Prin notarea activităților zilnice, creierul este obligat să rememoreze informațiile recente, consolidând astfel amintirile pe termen lung.
Pentru persoanele în vârstă, acest exercițiu simplu contribuie la întărirea conexiunilor neuronale, stimulând regiunile implicate în procesarea informațiilor recente. Mai mult decât atât, oferă și un moment de reflecție, care ajută la reducerea anxietății și crearea unui sentiment de siguranță înainte de somn.
Profesor Loveday consideră că acest obicei aparent banal a avut un impact „transformator” în menținerea funcției cognitive a mamei sale.
Ieșiri zilnice – mișcare și orientare spațială
Una dintre cele mai accesibile metode de a susține sănătatea creierului este mersul pe jos. Plimbările zilnice nu doar că aduc beneficii cardiovasculare, ci activează și hipocampul – regiunea creierului esențială pentru memorie și orientare spațială.
Scillia, mama profesoarei, obișnuia să facă plimbări zilnice, iar navigarea prin spații cunoscute și mai puțin cunoscute a menținut activă această zonă a creierului.
În plus, mersul pe jos în aer liber reduce nivelul de stres și oferă un prilej excelent pentru interacțiuni sociale sau contemplare, ambele benefice pentru starea de spirit și funcția cognitivă.
Relații sociale – cheia stării de bine cognitive
Izolarea socială este un factor de risc semnificativ în progresia demenței. Din acest motiv, profesor Loveday a acordat o atenție deosebită menținerii rețelelor sociale ale mamei sale.
Interacțiunile regulate cu prieteni, vecini sau membri ai familiei contribuie la scăderea nivelului de cortizol – hormonul stresului – și reduc inflamația sistemică, un proces biologic corelat cu accelerarea declinului cognitiv.
Fie că este vorba despre o conversație telefonică sau o vizită în oraș, fiecare interacțiune socială activează zone ale creierului responsabile de limbaj, memorie și reglare emoțională.
Scrie tot și folosește tehnologia fără rușine
În cazul în care memoria de scurtă durată începe să
slăbească, notițele devin aliați de încredere. Prof. Loveday a folosit un
whiteboard în bucătăria mamei sale, unde notau împreună sarcinile zilnice și
lucrurile importante de ținut minte.
Acest sprijin vizual a fost esențial pentru menținerea unei rutine și evitarea confuziilor. În plus, deși poate părea contraintuitiv, tehnologia a jucat un rol central. Scillia a învățat să folosească Google Maps, o unealtă care i-a permis să rămână autonomă și să evite panica în situații de dezorientare.
Totodată, fiica sa i-a activat funcția de localizare pe telefon, pentru un plus de siguranță și liniște sufletească.
Rememorarea amintirilor vechi – terapie prin nostalgie
În stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, memoria pe
termen lung – în special amintirile din tinerețe – rămâne adesea intactă mai
mult timp. Prof. Loveday a valorificat acest aspect prin conversații regulate
despre trecut, ascultând muzica preferată a mamei sale și discutând despre
întâmplări marcante din viața acesteia.
Amintirile declanșate de cântece sau mirosuri pot întări sentimentul de identitate și oferă confort emoțional. Aceste momente de nostalgie au devenit o formă de terapie și conexiune între mamă și fiică, păstrând viu ceea ce era esențial din personalitatea Scilliei.
Dietă antiinflamatorie și somn regulat
Alimentația are un rol crucial în sănătatea creierului. Dietele bogate în zahăr pot provoca inflamație și variații ale glicemiei, care afectează negativ funcțiile cognitive.
În schimb, o dietă bogată în legume verzi, fructe de pădure pline de antioxidanți și grăsimi sănătoase din pește sau nuci sprijină sănătatea neuronală. La fel de important este somnul: atât somnul insuficient, cât și cel excesiv pot crește riscul de demență. Prof.
Loveday a stabilit pentru mama ei o rutină clară de somn, care ajută la reglarea ritmurilor circadiene și la consolidarea memoriei pe timpul nopții.
Planificarea din timp – o formă de protecție
Discuțiile despre viitor sunt adesea amânate, însă în cazul bolii Alzheimer, timpul este esențial. Prof. Loveday recomandă abordarea acestor teme încă din stadiile incipiente ale bolii, când persoana afectată încă poate contribui activ la deciziile privind îngrijirea ulterioară.
Astfel se evită tensiuni familiale și se oferă pacientului o voce în propriul său parcurs. Stabilirea dorințelor privind locul de trai, tratamentele sau sprijinul necesar poate aduce o doză importantă de claritate și liniște pentru toată familia.
Teste regulate de auz și vedere
Mulți nu realizează că pierderea auzului sau a vederii poate contribui la deteriorarea cognitivă.
Dificultățile senzoriale reduc expunerea la stimuli, ceea ce poate duce la izolare socială și inactivitate mentală. De aceea, Prof. Loveday recomandă testarea regulată – cel puțin o dată la doi ani după vârsta de 60 de ani – pentru a identifica și corecta din timp eventualele deficiențe.
Corectarea pierderii auditive prin aparate auditive, de exemplu, poate întârzia debutul demenței cu câțiva ani.
