Tot ce trebuie să ştiţi despre HPV. Doar o femeie din trei riscă să dezvolte cancer
Virusul papiloma uman, sau HPV, este de fapt o familie de virusuri care infectează anumite mucoase. Din 200 de tulpini de HPV, 30 se localizează la nivel genital. Dintre acestea, 15 tipuri de tulpini sunt implicate în apariţia cancerului de col, două dintre ele fiind cele mai periculoase.
“Multe femei se sperie când află că sunt infectate cu HPV pentru că se gândesc automat la cancer. Însă cancerul este declanşat în condiţiile în care infecţia cu HPV, care produce inflamaţie, se asociază cu fumatul, numărul mare de naşteri, consumul unor medicamente imunosupresoare şi cu riscul genetic. Doar o femeie din 3 cu risc mare va dezvolta un cancer. În aceste condiţii, se explică utilitatea testului Papanicolau şi a testării pentru HPV. Depistate în stadii incipiente, leziunile maligne provocate de HPV pot fi tratate cu succes”, spune profesorul Mehmet Faruk Köse, ginecolog, obstetrician şi oncolog în cadrul unui spital de top din Turcia.
- Se transmite pe cale sexuală. Deşi este foarte puţin probabil, Human Papilloma Virus se poate lua de pe toaletă, prosoape sau alte accesorii de baie. Însă HPV se transmite, de obicei, pe cale sexuală. Bărbaţii pot fi purtători de HPV şi îl pot trasmite mai departe femeilor. Ei suferă de cele mai multe ori infecţii pasagere, de câteva săptămâni sau luni, timp în care transmit infecţia mai departe, fără a le fi afectată starea de sănătate.
- Virusul devine activ la 7-8 ani de la contactare. Odată contactat de către parteneră, virusul devine activ într-un interval cuprins între un an şi jumătate şi 15 ani de la contact. Timpul mediu în care virusul devine activ este între 7 şi 8 ani. În cazul bărbaţilor, virusul se elimină în 6 luni. “HPV infectează colul uterin şi provoacă inflamaţie în sfera genitală. În mod normal, inflamaţia trece de la sine. Totuşi, dacă există factori de risc asociaţi sau virusul este oncogen, atunci afectarea este clasată drept nivel CIN1. Există posibilitatea ca virusul să producă leziuni cu risc scăzut de malignizare. Însă dacă există afecţiuni aso-ciate, atunci leziunile pot avea risc major de malignizare. Nivelul CIN1 nu impune tratament, iar 60% dintre cazuri se remit singure. Însă dacă vorbim de CIN2 şi CIN3, atunci pacientele primesc tratament pentru a reduce riscul de cancer. Riscul ca boala să evolueze de la CIN2 şi CIN3 este de 15 %. În aceste cazuri, este de ajuns îndepărtarea le-ziunii cervicale, cu -păstrarea uterului”, completează profesorul Mehmet Faruk Köse de la Acibadem.
- Cum se vindecă? Nu există tratament specific HPV, acesta se vindecă de obicei de la sine, cu ajutorul sistemului imunitar. Până acum nu au apărut medicamente specifice pentru tratamentul infecţiilor HPV, de aceea singurul lucru care poate fi făcut este de a întări sistemul imunitar printr-un stil de viaţă sănătos. De asemenea, este necesară tratarea la timp a oricăror afecţiuni genitale, mai ales cele inflamatorii (vaginite, cervicite, etc.).
- Vaccinarea previne contaminarea. O soluţie pentru a preveni acest tip de îmbolnăvire este vaccinarea. Spre deosebire de alte virusuri, HPV nu circulă prin sânge, ci intră pur şi simplu în celulele colului uterin. De aceea, corpul nu reacţionează ca la alte virusuri, pe care le detectează şi ia măsuri să le anihileze. Vaccinul introduce în circulaţie, prin injectarea intramusculară, anticorpi care imită HPV tocmai pentru a alerta organismul. Vaccinurile furnizează protecţie împotriva tulpinilor oncogene 16 şi 18. “Este recomandat ca vaccinul să fie făcut atât fetelor cât şi băieţilor la 11-12 ani. Copiii pot fi vaccinaţi după vârsta de 9 ani. Este de dorit ca vaccinul să se facă până la 21 de ani la băieţi şi până la 25 la fete. Se recomandă ca vaccinul să fie administrat în 3 doze standard: a doua doză se injectează la două luni de la prima, iar a treia doză, după 6 luni de la cea de-a doua. Băieţii şi fetele cu vârsta sub 15 ani pot primi doar două doze. Dovezile medicale au arătat eficacitatea vaccinului după 5 ani de la administrarea a 3 doze unui grup de copii, astfel încât nu este nevoie ca vaccinul să fie repetat”, explică ginecologul.