Uite ce medicamente să nu iei dacă eşti la volan!
Pleci cu maşina? Dacă vei fi şofer, trebuie să ştii că există medicamente pe care ar trebui să le eviţi atunci când conduci. Unele reacţii adverse îţi pot pune viaţa în pericol! Alice Sârbu, farmacist specialist Dona, ne spune care sunt aceste medicamente şi ce efecte au asupra organismului.
Un şofer prudent este bine să ştie că un medicament banal pentru răceală sau gripă poate da simptome care afectează abilitatea de a conduce.
Din cauza efectelor complexe pe care le au asupra organismului, medicamentele trebuie administrate cu grijă, mai ales atunci când conduci maşina. Medicamentele au efecte diferite în funcţie de fiecare organism şi nu întotdeauna afectează persoana care se află sub tratament. De multe ori, însă, ele pot avea efecte secundare de natură să diminueze capacitatea de a conduce maşina.
Deci, trebuie să avem în vedere pentru ce tratament să optăm, astfel încât să restrângem aria de medicamente care ne pot produce neplăceri.
Eşti şofer? Nu lua antidepresive sau sedative
Efectele negative în ceea ce priveşte şofatul sunt, în primul rând, cele care se produc la nivelul sistemului nervos central, care se manifestă sub formă de somnolenţă, dureri de cap, ameţelă, oboseală, reducerea atenţiei, a puterii de concentrare, a vitezei de reacţie şi a reflexelor.
De aceste efecte sunt responsabile clasele de medicamente cu efect asupra sistemului nervos central: 8 anxiolitice (diazepam, bromazepam, alprazolam, meprobamat, buspironă);
* hipnotic-sedative (barbiturice, nitrazepam, zopiclonă, zolpidem);* antidepresive, antihistaminice-antialergice (clemastină, clorfeniramină, cetirizină, ciproheptadină, ketotifen); * antimigrenoase (sumatriptan). Aceste medicamente necesită sistarea activităţilor de şofer auto pe toată perioada terapiei.
Atenţie la tratamentele pentru ochi!
Alt tip de efecte secundare care pot modifica capacitatea de conducere a autovehiculelor sunt cele la nivel local, asupra ochiului:
* tulburări de acomodare, atât pentru aproape, cât şi pentru vederea la distanţă; * vedere înceţoşată, fotofobie. Pentru acest tip de efecte sunt responsabile medicamentele cu aplicaţie locală: antiglaucomatoase, antibiotice şi antimicotice oftalmice, preparate oftalmice lubrifiante, lentilele de contact corective.
În cazul manifestării efectelor locale pe perioada manifestării se recomandă suspendarea conducerii autovehiculelor. Dacă nu, rişti să-ţi pui viaţa ta în pericol, dar şi pe cea a pasagerilor.
Ce alte medicamente să eviţi?
Gama produselor medicamentoase care necesită prudenţă în administrarea la şoferii auto cuprinde medicamentele adresate tractului digestiv, sângelui, aparatului cardiovascular, aparatului genito-urinar, sistemului musculo-scheletic, sistemului nervos, organelor senzitive, antiparazitare, antiinfecţioase, antineoplazice.
Iată lista medicamentelor periculoase pentru şoferi
Iată care sunt cele mai uzuale clase de medicamente ce prezintă risc de a produce efecte adverse:
Medicaţia tractului digestiv (antihistamince H2: cimetidină, ranitidină, famotidină) care pot cauza cefalee, confuzie, somnolenţă şi astenie;
Medicaţia obezităţii care are efect stimulator central intens şi poate prezenta efecte secundare: insomnie, cefalee, ameţeli;
Medicaţia antidiabetică care poate produce, în special dacă medicamentele sunt asociate în terapie, hipoglicemie marcată, cu apariţia cefaleei, ameţelilor, fotosensibilităţii, tulburărilor vizuale tranzitorii;
Medicaţia antihipertensivă (diuretice: indapamidă, spironolactonă; betablocante: carvedilol, blocantele canalelor de calciu: nifedipin, verapamil, diltiazem; altele: captopril, enalapril, perindopril, ramipril), care poate determina, prin scăderea bruscă a tensiunii şi hipovolemie: cefalee, ameţeli, somnolenţă;
Medicatia antiinflamatoare (inhibitoarele ciclooxigenazei cox2: meloxicam, nimesulid, celecoxib, etoricoxib) poate determina apariţia efectelor: confuzie, somnolenţă, tulburări de gândire, agitaţie, scăderea concentrării;
Medicaţia antitusivă (codeină, dextrometorfan, bromhexin), poate produce somnolenţă, ameţeli, diminuarea vigilităţii;
Medicaţia antivertigo, utilizată în terapia răului de mişcare (cinarizină), poate produce somnolenţă şi sedare;
Medicaţia gripei şi răcelii, care asociază antihistaminice sau antialergice corticosteroide( xilometazolină), şi care produc efectele secundare specifice acestora (sedare, somnolenţă, scăderea atenţiei).
