Uite de ce e bine să mănânci murături!
Prepararea conservelor de legume şi fructe pentru iarnă este în această perioadă o prioritate pentru toate gospodinele. Dacă este vorba de păstrarea legumelor şi fructelor, atunci congelarea, fierberea (în dulceaţă, compot sau amestecuri de zarzavaturi), deshidratarea, afumarea sunt cele mai uzuale metode de conservare a acestora, spune nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, congelarea legumelor şi a fructelor proaspete autohtone este cea mai sănătoasă metodă de păstrare peste iarnă, agentul de conservare fiind temperatura scăzută.
„Legumele şi fructele trebuie bine spălate şi uscate înainte de congelare. Cea mai mare parte din vitamine şi enzime îşi păstrează proprietăţile şi după decongelare, de aceea, odată decongelate (la temperature frigiderului), legumele şi fructele trebuie consumate la scurt timp. În cazul zarzavaturilor, al bulionului de legume, zacuştii, compoturilor şi dulceţurilor de fructe, agenţii de conservare sunt atât temperatura de fierbere, cât şi concentraţia mare de zaharuri existentă în aceste produse”, afirmă nutriţionistul.
Lygia Alexandrescu mai spune că, din punct de vedere nutritiv, compoturile, gemurile şi dulceţurile spre exemplu sunt foarte bogate în glucide şi extrem de sărace în alţi nutrienţi esenţiali, fiind produse alimentare dezechilibrate nutriţional, care trebuie consumate rar şi în cantităţi mici.
„Uscarea verdeţurilor şi a fructelor în special este o metodă veche de a păstra diverse poame: mere, pere, prune, gutui, struguri (stafide) peste iarnă. Prin uscare fructele se concentrează în zaharuri şi îşi menţin calitatea fibrelor, mai ales dacă sunt uscate la rece. Odată cu uscarea, înainte fructele erau şi afumate, procedeu care le conservă, însă le încarcă şi cu o serie de produşi toxici (nitriţi) pentru organism”, explică nutriţionistul.
În ceea ce priveşte murăturile, un lucru este cert spune Alexandrescu: legumele (varza, castraveţii, conopida, gogonelele) conservate în apă cu sare neiodată artificial (dar şi hrean, seminţe de mărar şi muştar, usturoi sau sfeclă roşie) au valoare nutritivă net superioară celor conservate în oţet.
„Legumele sunt astfel fermentate şi se generează bacterii lactice cu rol probiotic şi importante pentru imunitatea şi sănătatea noastră digestivă. Conservantul în cazul murăturilor este acidul lactic, care favorizează producerea de vitamine şi creşte biodisponibilitatea lor. Atenţie trebuie manifestată însă pentru aportul mare de sare pe care îl furnizează murăturile, consumându-le cu alimente mai puţin sărate”, afirmă nutriţionistul.
Ce beneficii aduc
- Imunitate. Prin fermentare, legumele dau naştere la bacterii sănătoase, care ajută la reglarea microflorei şi la întărirea imunităţii. Astfel, ele atenuează alergiile şi sunt anticancerigene, deoarece reduc inflamaţiile din organism.
- Ulcerele şi gastrite. Datorită conţinutului mare de acid lactic, aşa-numitele bacterii “prietenoase”, murăturile sunt ideale pentru ameliorarea problemelor digestive, precum ulcerele sau gastritele.
- Boli respiratorii. Consumate în special în sezonul rece, ajută foarte bine la prevenirea răcelii sau a gripei.
- Îmbătrânire. Murăturile sunt ideale şi pentru menţinerea sănătăţii pielii. Datorită rolului lor de detoxifiere, murăturile previn îmbătrânirea pielii şi întârzie apariţia ridurilor, conform www.sfatulmedicului.ro.
