Ziua mondială de combatere malariei. Câţi oameni ucide anual această boală
Sute de mii de oameni mor, anual, la nivel mondial din cauza malariei. Din fericire, în România nu există această boală, însă, în ultimii ani au fost câteva cazuri de pacienţi infectaţi. Aceştia veneau din zone epidemice. Medicii spun că boala, care debutează cu febră mare, poate fi tratată şi chiar prevenită. În fiecare an, pe 25 aprilie, întreaga omenire sărbătoreşte Ziua mondială de combatere malariei.
Conform rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2017, erau înregistrate aproximativ 219 milioane de cazuri de malarie, în 87 de țări din lume. Tot în acest an, numărul estimat de decese este din cauza acestei boli se ridica la 435 000.
Cele mai multe cazuri de malarie vin de pe continentul African. Conform OMS, în 2017, regiunea găzduia 92% din cazurile de malarie și 93% din decesele cauzate de malarie. S-au făcut şi investiţii pentru controlul şi eliminarea malariei. Finanțarea totală pentru controlul și eliminarea malariei a atins o valoare estimată de 3,1 miliarde USD în 2017, iar contribuțiile guvernelor țărilor endemice s-au ridicat la 900 milioane USD, reprezentând 28% din finanțarea totală.
Ce este malaria, boala care ucide sute de mii de oameni anual
Conform OMS, malaria este o boală amenințătoare de viață cauzată de paraziți transmiși la oameni prin mușcăturile țânțarilor infectați Anopheles de sex feminin.
„De regulă nu există în ţara noastră. Pacienţii care au această boală sunt persoane care vin din zone endemice, pentru că la nivelul Globului există zone unde malaria există încă. Este de dorit ca cei care pleacă în astfel de zone să se consulte cu medicul specialist epidemiolog pentu că se poate face şi o profilaxie pentru persoanele respective. Boala este tratabilă, însă din punct de vedere clinic este destul de zgomotoasă pentru că are febră înaltă, însoţită de afectare hepatică, afectare splinică, posibil şi a altor organe, în contextul unei infecţii generalizate. Ideal ar fi ca să ne informăm în momentul în care plecăm în zonele respective şi să cerem sfatul unui medic specializat în medicina călătoriei”, a explicat pentru Click!, prof. dr. Carmen Dorobăţ managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” Iaşi.
Simptomele bolii apar de obicei la 10-15 zile după mușcătura infecțioasă a țânțarilor. Acestea sunt febră, cefalee și frisoane, însă pot fi ușoare și dificil de recunoscut ca malarie. Dacă nu este tratată în decurs de 24 de ore, boala poate progresa, adesea ducând la moarte.
Copiii cu malarie gravă dezvoltă frecvent unul sau mai multe dintre următoarele simptome: anemie severă, detresă respiratorie în raport cu acidoza metabolică sau malariei cerebrale. La adulți, eșecul multi-organ este, de asemenea, frecvent. În zonele endemice de malarie, oamenii pot dezvolta imunitate parțială, permițând să apară infecții asimptomatice.
Ziua mondială de combatere a malariei se marchează în fiecare an la 25 aprilie, o boală care poate fi prevenită şi chiar vindecată.
Malaria are încă un impact devastator asupra oamenilor, în special, pe continentul african, unde ucide, anual, aproape o jumătate de milion de copii sub cinci ani. Instrumente eficiente pentru prevenirea şi tratarea malariei există deja, dar sunt necesare fonduri mai mari pentru a le pune la dispoziţia oamenilor care au nevoie de ele.
Prin acţiunile organizate în această zi, se doreşte conştientizarea pericolului pe care această maladie îl reprezintă, dar şi conjugarea eforturilor în lupta împotriva acestui flagel.
Ziua mondială de combatere a malariei a fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, ca o şansă de a evidenţia progresele care au fost deja realizate pentru prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a fi un prilej în a obţine o mobilizare a acţiunilor de accelerare a luptei împotriva acestei boli mortale.
Principiile de bază care stau la baza Zilei mondiale de combatere a malariei sunt: diagnosticarea precoce şi tratamentul prompt, eficient; utilizarea raţională a tratamentului împotriva malariei; utilizarea terapiei combinate în prevenirea sau întârzierea dezvoltării rezistenţei.
Malaria face parte dintre cele mai vechi boli ale omenirii şi este în acelaşi timp şi actuală. Se pare ca ea s-a manifestat prima dată la om, acum 50 000 de ani. Există patru specii de paraziţi care transmit malaria la om.
Malaria în România
În România, începând cu 1961, transmiterea naturală a fost întreruptă, iar din 1963 a fost eradicată.
Cazurile de malarie din ultimii ani au fost cazuri de import, la persoane care au călătorit în zone endemice de malarie. Apariţia acestora este posibilă prin creşterea numărului de călătorii în scop profesional sau turistic şi/sau nerespectării măsurilor de prevenire, respectiv chimioprofilaxia şi măsurile individuale de protecţie împotriva ţânţarilor, conform viata-medicala.ro.
Malaria, fiind boală prioritară, beneficiază de un sistem de supraveghere epidemiologică a cazurilor umane şi a populaţiilor de ţânţari vectori, care trebuie menţinut şi îmbunătăţit, având în vedere că există o serie de factori (prezenţa populaţiilor de vectori Anopheles, fenomenul de încălzire globală, creşterea rezistenţei vactorilor la insecticide) care, fără un control adecvat, pot reintroduce malaria ca boală endemică în Europa, inclusiv în România.
În perioada 2007–2012 au fost raportate 140 de cazuri, toate de import (24 de cazuri în 2007, 13 cazuri în 2008, 12 cazuri în 2009, 19 cazuri în 2010, 40 de cazuri în 2011 şi 32 în 2012) şi trei decese (unul în 2007 – un bărbat de 40 de ani infectat în Uganda şi care a prezentat o formă toxică de malarie cu P. falciparum şi două decese în 2011 – o femeie de 60 de ani cu poliartrită reumatoidă şi malarie cu P. falciparum infectată în Ghana şi un bărbat de 24 de ani, care s-a prezentat şi a fost diagnosticat tardiv cu malarie cu P. falciparum, infectat în Nigeria).
În majoritatea cazurilor, infecţia s-a produs pe continentul african, scopul călătoriei a fost unul profesional, iar cei mai mulţi bolnavi nu au urmat niciun fel de profilaxie (19, 20, 21, 22, 23).
Astăzi, marea majoritate a cazurilor de malarie se înregistrează în Africa sub-sahariană, dar boala afectează şi Asia, America Latină, Orientul Apropiat şi Europa.
