Ce mâncau românii săraci, dar și cei bogați, în urmă cu 300 de ani. Ce schimbări s-au produs de-a lungul timpului
Acum 300 de ani, mesele românilor reflectau o diferențiere majoră între săraci și bogați, cu mâncăruri distincte, dar și cu provocările cotidiene care modelau obiceiurile alimentare ale fiecărui strat social. Deși de-a lungul istoriei nevoile și preferințele culinare s-au schimbat, această discrepanță socială la masă rămâne un aspect prezent și astăzi, însă sub o altă formă.
Ce mâncau săracii acum 300 de ani?
În jurul anilor 1700-1800, țăranii români, majoritatea săraci, aveau acces limitat la o varietate de alimente. Mămăliga era alimentul de bază, realizată din mălai, fie din mei, fie din porumb, și adesea asociată cu ceapă sau usturoi. Aceasta era un simbol al sărăciei și al „mămăligarului”, un termen disprețuit de elite. În zilele de post, alimentația lor se limita la plante sălbatice, cum ar fi urzicile, ștevioara sau loboda, și la legume din grădină precum varza, fasolea sau bobul. Chisălița, o zeamă preparată din fructe fermentate, umplea golurile alimentare în lipsa unei mese consistente.
Bucatele boierilor
Spre deosebire de țărani, boierii aveau acces la o dietă mult mai variată și sofisticată. La mesele lor se regăseau carne, brânzeturi fine, vinuri și o gamă largă de legume și fructe exotice, cum ar fi ananașii sau pepenii cultivați special. Carnea de vânat, peștele și mâncărurile pregătite cu untdelemn sau unt erau de asemenea prețuite. Festinurile boierești, mai ales cele de sărbători, includeau preparate elaborate, cum ar fi sarmalele sau fripturile de porc la Crăciun, mâncăruri rar întâlnite pe mesele celor săraci, scriu cei de la hotnews.ro.
Dieta românilor s-a diversificat de-a lungul secolelor
De-a lungul secolelor, dieta românilor s-a diversificat, pe măsură ce porumbul a înlocuit meiul ca aliment de bază, iar cartofii și orezul și-au făcut apariția în gospodăriile sătenilor. Culturile agricole au evoluat, iar importurile au adus noi ingrediente, cum ar fi ardeii, roșiile și cartofii. Acest proces de schimbare a alimentației a continuat să se accelereze, mai ales în epoca modernă, datorită urbanizării și globalizării.
Astăzi, accesul la mâncare este mai larg, iar supermarketurile oferă o gamă vastă de produse. Totuși, inegalitatea alimentară se menține: diferențele de venituri influențează consumul de carne, fructe sau lactate. Românii din categoriile cu venituri mici continuă să aibă o alimentație bazată pe produse ieftine, în timp ce cei cu venituri mai mari își permit o dietă mai variată și mai nutritivă.