Ce meniu s-a servit la inaugurarea primului restaurant vegetarian din România, de acum un secol. Prezenți, Cantacuzino și Parhon

Să fii vegetarian nu este o opțiune de dată recentă. În urmă cu mai bine de o sută de ani, acest stil era adoptat de mulți români. Așa a luat naștere primul restaurant vegetarian din țara noastră, în București. Se numea „Natura” și a fost înființat la inițiativa Asociației Vegetarienilor din România. Inaugurarea a avut loc pe 23 noiembrie 1908.

La inaugurarea restaurantului au participat Cantacuzino și Parhon

La restaurantul „Natura” sălile nu se goleau niciodată, iar meniul „ar fi putut servi ca mijloc de convertire chiar și pentru cei mai redutabili adversari ai vegetarianismului”.

Se afla chiar lângă Biserica Albă, pe strada George Enescu de astăzi, potrivit Historia. Este de notat faptul că o Asociație a Vegetarienilor exista pe meleagurile noastre în 1908, în condițiile în care prima Societate Vegetariană a fost fondată în Anglia în 1847, iar în 1908 a apărut Uniunea Vegetariană Internațională.

Deschiderea localului a fost marcată cu un banchet inaugural, unde au participat personalități, precum dr. I. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, oameni din presă dar și membri ai Asociației Vegetarienilor din România (dr. C. Parhon-președinte, dr. Al. Kaminscki-vicepreședinte, dr. N. Frangulea-vicepreședinte, dr. V. Bușilă-casier, A. Popescu-membru și avocat I.N. Țimiraș-secretar general).

Președintele organizației, dr. C. Parhon, a și ținut un discurs în cadrul căruia a prezentat succesul pe care vegetarianismul îl are în ale țări din lume, avantajele acestei diete, dar și motivul pentru care a fost realizat acest restaurant. Potrivit acestuia, restaurantul avea ca scop promovarea unei diete vegetariene în rândul bucureștenilor.

Meniul servit la banchet sună interesant chiar și în ziua de azi, chiar și pentru unele persoane care nu pot concepe o masă fără carne:

Supă de zarzavat

Unt, ridichi de lună, măsline

Salsifis à la Polonaise

Mazăre cu pateuri de ciuperci

Salată amestecată

Friptură de conopidă

Mei cu lapte

Compot din diferite fructe

Cremă de vanilie

Plăcintă cu mere

Brânzeturi diferite

Struguri, mere, pere, mandarine, migdale, alune, nuci

Cafea „Natura” din cereale

Pâine integrală

Must de Drăgășani.

Vegetarienii erau unii de voie, alții de nevoie

După cum scria G. Ranetti, scriitor la publicația de satiră „Furnica”, „regimul vegetarian se poate recomanda numai din când în când ca o variațiune igienică și chiar plăcută și, în așa fel practicat, noi românii avem deja de mult regimul vegetarian sub forma posturilor prescrise de biserica ortodoxă”.

Mai mult, acesta condamnă pe „fanaticii vegetarieni” și condamnă conducerea țării, lansând ironii către dr. I. Cantacuzino, care fusese prezent la banchet.

Astfel, ziaristul amintește în „Furnica” faptul că „regimul vegetarian se practică de mult de către imensa majoritate a poporului român”, mai exact de peste cinci milioane de „țărani”, care consumă exclusiv alimente vegetariene.

În sfârșit, un lucru era sigur, mâncarea de la „Natura” era extrem de populară printre bucureșteni, fapt care era ușor de observat când vedeai că saloanele sale nu se mai golesc.

Trei ani mai târziu, în 1911, restaurantul se mută pe strada Corabia 3, Georges Clemenceau de azi.

Restaurantul vegetarian, care beneficia în noua locație și de o grădină superbă, avea să dispară odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, asta deși Asociația Vegetarienilor din România, ajunsă la peste 500 de membri, și-a continuat activitatea și în perioada interbelică.