Ce s-a ales de vechea fabrică din Margina. Uzina de oțet și solvenți, cândva importantă pentru zonă, o ruină

La marginea drumului național care leagă vestul țării de centrul României, printre dealurile verzi ale Timișului, se ridică încă silueta unei clădiri industriale care pare desprinsă din altă epocă. Cu ziduri din cărămidă roșie și un turn înalt ce domină localitatea Margina, fosta fabrică de oțet și solvenți continuă să atragă privirile șoferilor care traversează zona dintre Lugoj și Deva, în apropierea viitoarei „autostrăzi cu tuneluri”.

Astăzi, uzina este aproape înghițită de vegetație și ruină, însă în urmă cu câteva decenii reprezenta unul dintre cele mai importante centre industriale din vestul României, unde sute de oameni lucrau în producția de oțet natural, alcool industrial și compuși chimici exportați în întreaga Europă, scriu cei de la Adevărul.

Ruina spectaculoasă care a devenit reper pentru șoferi

Localitatea Margina, aflată pe DN68A, a devenit intens circulată în ultimii ani din cauza lucrărilor la tronsonul lipsă al Autostrăzii Lugoj–Deva (A1), cunoscut și sub numele de „autostrada cu tuneluri”. Până la finalizarea segmentului dintre Margina și Holdea, șoferii sunt obligați să părăsească autostrada și să continue traseul pe drumul național.

În acest peisaj apare, aproape neașteptat, clădirea fostei fabrici de oțet. Turnul ei circular, de peste 30 de metri înălțime, și fațada industrială din cărămidă roșie au transformat locul într-un adevărat punct de atracție pentru cei care traversează zona.

În spatele construcției principale, vegetația a acoperit aproape complet fostele hale, liniile industriale și depozitele ridicate în perioada comunistă. Mulți localnici privesc cu nostalgie spre ceea ce a fost cândva una dintre cele mai importante uzine din regiune.

„Unde vedeți acum copaci și iarbă erau cândva asfalt, linii de tren industriale și secții întregi de producție”, povestesc oamenii din zonă.

Cum a început povestea fabricii din Margina

Uzina a fost ridicată la începutul secolului XX și a cunoscut adevărata dezvoltare în perioada comunistă, când a devenit parte a combinatului „Solventul” din Timișoara. În anii de vârf, aproape 700 de angajați lucrau la fabrica din Margina, iar întregul complex industrial era conectat direct la rețeaua feroviară.

Aici se producea celebrul oțet natural din vin, obținut printr-un proces lent de fermentație, considerat la acea vreme unul dintre cele mai apreciate din Europa de Est. În paralel, uzina producea alcool metilic, mangal, diluanți și compuși utilizați în industria chimică și farmaceutică.

Un fost angajat își amintea că vinurile slabe erau aduse cu vagoane-cisternă și transformate prin distilare în produse industriale sau alimentare.

„Oțetul produs la Margina era recunoscut pentru calitatea lui. Procesul era natural și dura chiar două săptămâni până când produsul ajungea la maturitate completă”, povesteau foștii muncitori.

O industrie construită în jurul pădurilor și al vinului

Fabrica valorifica inclusiv lemnul din pădurile dense ale zonei. Din fag se produceau alcool de lemn și cărbune vegetal, iar o parte dintre produse mergeau la export în Occident.

În perioada anilor ’70 și ’80, Margina devenise un mic centru industrial. Pentru nevoile uzinei a fost înființată inclusiv o școală de chimie, unde elevii din comună învățau meseria înainte de a se angaja în fabrică.

Localnicii își amintesc că aici se produceau și castraveți murați, iar fabrica funcționa aproape fără oprire.

Declinul care a distrus una dintre cele mai mari uzine din zonă

După 1990, combinatul Solventul și secția din Margina au intrat într-un declin accelerat. Lipsa materiei prime, pierderea contractelor și dificultățile economice au redus drastic producția.

Dacă în deceniile anterioare fabrica producea sute de tone de oțet lunar, la începutul anilor ’90 producția scăzuse dramatic. Unele secții au fost închise, iar numărul angajaților s-a redus constant.

Fostul director al fabricii avertiza încă din 1991 asupra colapsului inevitabil:

„Nu mai avem materie primă, nu mai avem combustibil și nici resurse pentru a continua producția. O instalație care a funcționat impecabil zeci de ani riscă să dispară sub ochii noștri.”

În plus, fabrica a fost acuzată de poluare, din cauza apelor reziduale cu conținut chimic ridicat care afectau terenurile și zona râului Bega.

Privatizarea și transformarea în ruină

La sfârșitul anilor ’90, combinatul Solventul a intrat în lichidare, iar fabrica din Margina și-a închis definitiv porțile. Angajații au fost disponibilizați treptat, iar mare parte din instalații au fost abandonate.

După privatizare, numeroase construcții industriale au fost demolate sau dezmembrate pentru fier vechi. Totuși, clădirea principală din Margina a rămas în picioare, devenind una dintre cele mai fotografiate ruine industriale din vestul țării.

În contrast, fosta platformă Solventul din Timișoara urmează să fie transformată într-un amplu proiect urban cu locuințe, birouri și spații comerciale.

„Autostrada cu tuneluri” readuce Margina în atenția șoferilor

În prezent, Margina este cunoscută mai ales datorită tronsonului lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva, unde se construiesc celebrele tuneluri pentru urși. Segmentul dintre Margina și Holdea este considerat una dintre cele mai dificile lucrări de infrastructură rutieră din România.

Până la finalizarea autostrăzii, estimată pentru 2027, mii de șoferi traversează zilnic localitatea și descoperă, aproape accidental, ruina impresionantă a fostei fabrici.

Pentru mulți, turnul din cărămidă roșie rămâne simbolul unei lumi industriale dispărute, dar și amintirea unei perioade în care mici localități precum Margina aveau fabrici, școli profesionale și sute de muncitori.