Ce s-a descoperit în tunelul secret de sub Munții Bucegi. Informația care a uimit o lume întreagă
Ce s-a descoperit în tunelul secret de sub Munții Bucegi? Cu toții cunoaștem legenda tunelului subteran care ar străbate țara noastră, însă puțini știu cât de complexă este povestea lui.
Secretele tunelurilor din Munții Bucegi
În volumul „Secretele României subterane“ se afirmă faptul că sub teritoriul țării noastre ar există 500 de kilometri de tuneluri ce datează din timpuri îndepărtate, potrivit Adevărul. Despre ele s-au spus multe legende, care mai de care mai fantastice, însă până în ziua de azi nu a fost confirmat nimic. Se spune că acestea nu ar exista doar în Bucegi, ci în întregul lanț carpatic. Pe vremea dacilor, acestea aveau rolul de a ascunde tezaurul ori aveau un rol strategic, iar aceste catacombe ar fi fost cunoscute doar de preoți și câteva căpetenii
În masivului Bucegi ar exista două tuneluri care traversează zonă până aproape de Peştera Urşilor, din Carpaţii Occidentali, iar alte galerii duc spre Retezatul şi Rarăul, din masivul Ceahlău, unde ar exista adevărate sanctuare.
Existența acestor tuneluri este pusă pe seama unor „măsurători”, în urma cărora s-ar fi constatat că toate aceste catacombe ar forma conturul unui lup imens cu gura căscată. Cel care a înaintat această teorie a tunelurilor este profesorul de fizică ieșean Constantin Bursuc. Acesta afirma că el însuși ar fi pătruns într-un astfel de tunel în anii ’90. Mai mult, presupusa cercetare ar fi făcut-o cu ajutorul metode ieșite din comun precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie.
„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi - Suceava, o alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc, potrivit sursei citate.
Mai mult, intrarea rămâne până astăzi un mister, singurul indiciu fiind baza vârfului Toaca: Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc în loc”.
Teoria este demontată
Toate aceste teorii sunt însă demontate de specialiștii care cunosc zona cu adevărat precum şeful Salvamont Neamţ, care spunea în urmă cu câțiva ani că singurele formațiuni care duc în subsolul masivului sunt doar câteva grote adânci de zeci de metri: „O astfel de grotă, sau cavenă cum sunt denumite în speologie, este în zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere. Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă. Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, a spus specialistul potrivit Adevărul.