Ce semnificație au, de fapt, culorile alb și roșu ale mărțișorului. Povestea micului simbol al primăverii

În România, prima zi a primăverii este marcată de un simbol: mărțișorul. Potrivit tradiției, se spune că persoana care poartă un mărţişor este ferită de rele şi că acesteia îi merge bine tot anul. Și totuși, ce simbolizează firul alb şi roşu?

Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie întreagă de obiceiuri și tradiții de Mărțișor, o sărbătoare închinată înnoirii timpului în pragul primăverii. Micul simbol al primăverii, legat cu fir împletit roșu și alb, purtat în piept sau la mână de către fete și femei, este menit să facă trecerea dinspre iarnă spre primăvară.

În popor se spune că acest simbol pe care astăzi îl purtăm în piept reprezintă renașterea naturii și are rol de talisman. Dar care este semnificația celor două culori care îl caracterizează? Ce simbolizează alb și roșu?

Ce simbolizează firul alb şi roşu

Primul mărţişor a fost şnurul împletit din fir alb şi negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp cu un fir roşu. Această culoare protejează de rele şi exprimă iubirea în credinţa populară, iar albul semnifică puritate şi energie. De asemenea, simbolistica firelor bicolore este că albul reprezintă iarna, iar roșul reprezintă vara. Pe de altă parte, este posibil ca roșul să fi înlocuit negrul, deoarece acesta evocă anumite sacrificii.

„Şnurul este mai important decât obiectul ataşat lui. Acesta este mărţişorul autentic“, spunea Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român din Capitală, potrivit adevărul.ro. 

Mai demult, șnurul era confecționat din două fire de lână răsucite. La români, potrivit credinței populare, Baba Dochia a a tors firul atunci când a dus oile pe munte Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Copiii, băieți și fete deopotrivă, primeau în dimineața zilei de 1 martie mărțișoare. Aromânii puneau mărţişorul în piept sau la mână în seara zilei de 28 sau 29 februarie. Oamenii credeau că mărţişorul îi fereşte de boli şi de deochi, că vor avea noroc în dragoste şi vor fi mai înstăriţi. Cu alte cuvinte, era un talisman pentru a proteja împotriva răului pe tot parcursul anului.

Primele obiecte atașate la șnururile bicolore au fost monedele de aur sau de argint. Mai târziu, au apărut mici bijuterii, de obicei din argint, iar mult mai târziu mărţişoarele din lemn şi din cânepă. În tradiţia populară, aducătoare de noroc sunt mărţişoarele care au formă de trifoi. Inima este simbol al iubirii, iar ancora al credinţei.

Deși pentru români a devenit un simbol fără de care nici nu ne-am putea imagina prima zi de martie, Mărţişorul este sărbătorit în mai toate ţările din sud-estul Europei, cu câteva mici diferenţe.