Mărțișorul, simbolul primăverii și tradițiile din România. Află cum este sărbătorit 1 Martie în diferite părți ale României
Mărţişorul, un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor dragi, pe 1 Martie, ca vestitor al sosirii primăverii. În timp ce la noi şi în Republica Moldova există Mărţişorul, la bulgari întâlnim Martenitsa – şnururi sau ciucuri împletiţi, alb-roşii, care simbolizează iubire, sănătate şi fertilitate, în Albania există lidhka – însă aici simbolul este purtat doar de copii, după 14 martie, apoi este agăţat de un copac pentru a alunga sipirtele rele. Află cum este sărbătorit 1 Martie în diferite regiuni ale României.
Cum a apărut sărbătoarea Mărțișorului
Sărbătoarea mărţişorului a apărut în zona cuprinsă între regiunile istorice Maramureş şi Bucovina de nord, până la graniţa Bulgariei cu Grecia.
La origini, mărțișorul era simbolizat printr-o monedă, de aur sau argint, la care se punea o sfoară împletită din fire albe şi roşii sau albe şi negre. Ceva mai târziu a apărut sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu înşirate pe o aţă, pentru ca în vremurile noastre el să fie reprezentat de mărgelele colorate, ceramică ori flori.
Dacii purtau la gât mărţişoarele confecţionate din pietricele albe şi roşii, roşul simbolizând sângele, soarele şi viaţa, adică femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor şi reprezenta înţelepciunea bărbatului, şnurul fiind o îmbinare a celor două culori, care simboliza armonia celor doi. Deci, tot mărţişor poartă numele şi şnurul bicolor, alb-roşu, de care se agaţă diferitele figurine.
În trecut, mărţişorul era purtat de persoanele copii sau fetele tinere, pentru a atrage norocul şi fericirea. De exemplu, adolescentele primeau un astfel de mărțișor şi îl purtau timp de 12 zile, după care îl prindeau de păr până la apariţia primilor cocori sau berze, moment în care şnurul era atârnat de un copac, iar cu moneda se cumpăra caş – pentru ca fecioarele să se bucure de un ten alb – şi vin roşu – pentru a avea obrajii mereu rumeni.
Tradiții și obiceiuri de Mărțișor din diferite regiuni ale României
În România, există tradiţii și obiceiuri diferite legate mărţişor, în funcţie de regiuni. De exemplu, în Ardeal mărţişoarele sunt agăţate la uşi, ferestre, sau chiar în coarnele animalelor domestic. Astfel, conform credinţei populare, sunt alungate duhurile rele. În schimb, în zona Oradei există credinţa că oamenii devin mai sănătoşi şi mai frumoşi dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi.
Pe de altă parte, în Dobrogea mărţişoarele se poartă până la sosirea cocorilor, apoi se aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”. De asemenea, în Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite şi pentru măritiş. Interesant este faptul că, în zona Moldovei, ca şi dincolo de Prut, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieţii să fie cei care oferă mărțișoare.
Cum trebuie purtat un mărțisor în mod tradițional?
În trecut, oamenii atârnau mărțișorul la gât sau la mână cu o cordeluță roșie sau un șnur compus din două fire răsucite din mătase alba și roșie. Se mai folosea, de asemenea, un fir de arnici roșu și unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul se poartă la încheietura mâinii stângi ca o brățară sau prins în piept, în dreptul inimii, ca simbol al îndeplinirii tuturor dorințelor la început de primăvară
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
