Cine l-a inventat, de fapt, pe Moș Crăciun. Artistul a murit de febră galbenă în Ecuador

Îl așteptăm în fiecare an, să vină în zbor, cu sania trasă de reni și să pună, sub bradul de Crăciun, cadouri. Puțini sunt cei care cunosc cu adevărat povestea din spatele identității lui Moș Crăciun. Care este originea lui? Ei bine, imaginea personajul cheie al sărbătorilor de iarnă a fost creată de un artist de origin germană, pe nume Thomas Nast.

Până în secolul al XIX-lea, Crăciunul a fost doar soțul rău al Crăciunesei, care a găzduit-o pe Fecioara Maria în staulul de vite, copiii își primeau cadourile de la Sfântul Nicolae, de la spiriduși sau magi, în funcție de țara în care locuiau. Ca personaj cheie al sărbătorilor de iarnă, Moș Crăciun este mult mai tânăr decât Sărbătoarea Crăciunului și s-a născut în 1821, în Statele Unite ale Americii.

Creatorul noii imagini a lui Moș Crăciun s-a născut pe 27 septembrie 1840, în micul oraș german Landau, și a venit la New York împreună cu familia sa în copilărie, în speranța unei vieți mai bune. La vârsta de 20 de ani, Thomas Nast a fost angajat ca desenator la revista americană „New York Illustrated News”, una dintre cele mai cunoscute ale epocii.

În 1862, a început să lucreze pentru „Harper's Weekly”, unde a devenit cunoscut pentru desenele umoristice despre Războiul de Secesiune din 1861, în care susținea cauza Nordului. L-a desenat pentru prima oară pe Santa Claus într-o tabără de război, iar imaginea a rămas aproape neschimbată până în prezent.

Revista a început să publice în fiecare decembrie o imagine cu Moș Crăciun

Moș Crăciun ținea un steag american peste veșminte și distribuia cadouri soldaților. Ilustratorul s-a inspirat din tradiția populară a Europei Centrale, unde Sfântul Nicolae obișnuia să pună monede sau nuielușe în cizmele copiilor, în funcție de cât de ascultători fuseseră aceștia în anul respectiv.

Acest Nicolae, însă, avea o înfățișare aspră, care ar fi inspirat teamă copiilor mici. Succesul pe care l-a avut desenul lui Nast despre blândul Moș Crăciun a determinat redacția revistei să publice în fiecare decembrie o imagine a lui Santa Claus, care devenise un fel de protector al yankeilor.

De-a lungul anilor, l-a făcut pe Moș Crăciun să îndeplinească dorințele copiilor, conferindu-i o serie de proprietăți magice. Acest simpatic părinte al Crăciunului se strecura pe acoperișuri, cobora pe hornuri, intra în case, vorbea cu copiii și căra saci grei cu jucării prin viscol și zăpadă.

În primul an de pace, Thomas l-a înfățișat pe Moș Crăciun în numărul de Crăciun al revistei sale, îmbrăcat într-o tunică și cizme roșii, pregătindu-se pentru Ajunul Crăciunului. În 1886, „tatăl” lui Moș Crăciun a fost concediat de „Harper's Weekly”, deoarece ilustrațiile sale cu tematică politică intrau în conflict cu politica editorială a revistei, ceea ce l-a dus la o viață de umilință și sărăcie.

Thomas Nast a murit de febră galbenă în Ecuador

Câțiva ani mai târziu, în 1990, Thomas Nast a publicat broșura „Thomas Nast’s Christmas Drawings for the Human Race” și a colaborat cu diverse publicații, printre care „Illustrated American”, dar desenele sale au ajuns să fie considerate învechite și nu a reușit niciodată să își recâștige popularitatea de odinioară.

Apoi, în 1902, președintele Theodore Roosevelt, căruia îi plăcuseră desenele sale umoristice în copilărie, i-a sărit în ajutor oferindu-i un cpost de consul în Ecuador. Thomas Nast a acceptat, dar soarta avea un alt as în mânecă. La scurt timp după numirea sa, în orașul Guayaquil a izbucnit o epidemie de febră galbenă, iar proaspătul consul s-a îmbolnăvit și s-a stins din viață în noaptea de 7 decembrie. Trupul său a fost repatriat în SUA. Thomas a fost înmormântat în cimitirul Woodlawn din Bronx, New York.

Imaginea lui Moș Crăciun a fost adoptată ulterior de compania Coca-Cola, iar Moș Crăciun a devenit vedeta incontestabilă a sărbătorilor de iarnă. Spiridușii care livrau cadouri copiilor cuminți au fost uitați, iar după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au început să apară și moșii în carne și oase, care erau plătiți pentru a face publicitate în magazine.

Biserica a fost inițial suspicioasă față de acest nou Moș Crăciun care îl înlocuise pe Sfântul Nicolae și, în anii 1940, au fost difuzate texte care cereau eliminarea „impostorului”, susținând în același timp răspândirea obiceiului tradițional de a lăuda nașterea lui Iisus. În 1951, Episcopia din Dijon a recurs chiar la măsuri drastice, arzându-l pe Moș Crăciun pe treptele Bisericii Sainte-Benique, în fața a 250 de copii, potrivit dosaresecrete.ro.

Însă, figura creată de Thomas Nast a ieșit în cele din urmă învingătoare, fiind în prezent cel mai îndrăgit personaj al sărbătorilor de iarnă.