Comorile ascunse ale Munților Apuseni. Metale rare și strategice care pot transforma viitorul industriei
Subteranele Munților Apuseni continuă să fascineze oamenii de știință și investitorii în resurse naturale, ascunzând atât aur, argint și cupru, cât și metale considerate esențiale pentru industriile viitorului. De-a lungul secolelor, aceste zăcăminte au atras atenția cercetătorilor, însă multe dintre ele au fost exploatate doar parțial sau au rămas nevalorificate din cauza limitărilor tehnologice sau economice ale epocilor trecute.
Telurul, un metal rar de culoare alb-argintie, foarte fragil
Unul dintre cele mai fascinante descoperiri din Munții Metaliferi este telurul, un metal rar de culoare alb-argintie, foarte fragil, cu utilizări în industria metalurgică, energetică, aerospațială și IT. Istoricii susțin că primul înveliș al unei bombe atomice ar fi conținut telur. Acest mineral a fost identificat pentru prima dată în minele de aur din Transilvania, la sfârșitul secolului XVIII, unde a fost numit „aurum problematicum”.
Geologul Edward Daniel Clarke, care a vizitat mina de la Săcărâmb la începutul secolului XIX, relata în jurnalul său: „Cum Transilvania este singura regiune din toată lumea unde s-a descoperit până acum tellurium, curiozitatea noastră era foarte vie să cercetăm mina de la Săcărâmb”. Clarke descria minereurile bogate în aur: „Unele specimene de tellurium sunt așa de extraordinar de bogate în aur, că la vânzarea lor în beneficiul coroanei ele trebuie cântărite și prețuite după proporția de aur pe care o conțin. Minereurile mai bogate, de îndată ce sunt scoase din mină, sunt transportate în copăi de lemn în camere de separare, unde sunt sfărâmate cu cea mai mare grijă de niște slujbași anume legați prin jurământ.”
Alte metale rare și valoroase din Apuseni
Munții Bihorului și zona Băiței au oferit de-a lungul timpului acces la molibden, bismut, uraniu, nichel și cobalt. Geologul G. V. Cruglicov scria în 1929: „Aceste două metale au întrebuințări cu totul speciale: bismutul în industriile chimică și farmaceutică, iar molibdenul în industria oțelurilor speciale. Fiind foarte rare, sunt cu atât mai căutate și bine plătite. Zăcămintele lor din România, situate în Munții Bihorului, au o mare însemnătate pentru economia națională, mai ales ca materii prime pentru export.”
De asemenea, uraniul, cobaltul și nichelul extrase în zonă au fost esențiale pentru producția de energie nucleară și baterii litiu-ion, iar bismutul reprezintă o alternativă ecologică la plumb. Chiar și arsenul, un element toxic, este prezent în aceste zăcăminte, atrăgând atenția cercetătorilor și autorităților de mediu.
Materii prime critice pentru industriile viitorului
Conform „Strategiei României pentru resurse minerale neenergetice, orizont 2035”, principalele utilizări ale acestor resurse sunt în tehnologiile înalte, industria aerospațială și electronică, producția de baterii, semiconductori, materiale refractare și aliaje speciale. Documentul arată că cele mai importante zăcăminte de materii prime critice se regăsesc în Carpații Occidentali, inclusiv Munții Apuseni, Banat și Poiana Ruscă, precum și în Carpații Orientali și Maramureș.
Deși Apusenii ascund resurse uriașe, exploatarea lor ridică numeroase probleme. Redeschiderea minelor necesită investiții considerabile, tehnologii moderne de extracție și separare, iar rentabilitatea depinde de accesibilitatea și concentrația minereurilor principale precum cupru, plumb și zinc. În plus, know-how-ul specific exploatărilor miniere s-a pierdut în ultimele decenii, iar percepția publică asupra impactului asupra mediului este adesea sceptică.
Citește articolul integral AICI.