FotoCum a fost redescoperită din greșeală, acum 200 de ani, una dintre cele mai mari comori arheologice din toate timpurile

Puține opere de artă au reușit să fascineze atât de profund lumea precum Venus din Milo. Descoperită aparent întâmplător în urmă cu peste 200 de ani, această sculptură din Grecia Antică a devenit rapid un simbol al frumuseții clasice, dar și un subiect de controverse aprinse în rândul specialiștilor.

Astăzi, statuia este una dintre piesele centrale ale Muzeul Luvru, însă povestea ei începe într-un mod surprinzător de modest.

Descoperirea accidentală care a schimbat istoria artei

În 8 aprilie 1820, pe insula Milos din Grecia, un fermier local a făcut o descoperire care avea să intre în istorie. În timp ce lucra pământul, acesta a găsit fragmentele unei statui din marmură. Momentul a fost observat de marinarul francez Olivier Voutier, pasionat de arheologie, care l-a încurajat să continue săpăturile, potrivit Wikipedia.

Din pământ au fost scoase două bucăți mari ale sculpturii și o a treia mai mică, alături de alte fragmente, inclusiv o mână care ținea un măr și mai multe elemente sculpturale.

Descoperirea a atras rapid atenția autorităților franceze, iar după negocieri tensionate, statuia a fost cumpărată și trimisă în Franța.

Acolo, regele Ludovic al XVIII-lea a decis ca aceasta să fie expusă la Luvru, unde a ajuns în 1821 și unde se află și în prezent.

Ce reprezintă, de fapt, Venus din Milo

Sculptura este realizată din marmură de Paros și are peste doi metri înălțime, fiind mai mare decât dimensiunea naturală. Cel mai probabil, o reprezintă pe Afrodita, zeița greacă a iubirii, echivalentul roman fiind Venus.

Figura este surprinsă într-o poziție elegantă, cu greutatea sprijinită pe piciorul drept, iar capul ușor întors spre stânga. Trunchiul este redat realist, în timp ce chipul are trăsături idealizate, specifice stilului clasic.

Unul dintre cele mai intrigante aspecte este lipsa brațelor, dar și a altor elemente precum o parte din picior și lobii urechilor.

Există indicii că brațul drept era susținut inițial de un element metalic, iar mantia este sculptată mai elaborat pe partea dreaptă, sugerând că statuia era destinată să fie privită dintr-un anumit unghi.

De ce este atât de controversată

Deși este celebrată la nivel mondial, Venus din Milo este înconjurată de numeroase controverse care persistă și astăzi.

O inscripție descoperită lângă statuie, dar pierdută ulterior, ar fi indicat numele sculptorului Alexandros din Antiohia. Totuși, această atribuire este contestată, deoarece nu există dovezi clare că inscripția aparținea statuii.

Inițial, cercetătorii au crezut că sculptura aparține perioadei clasice, însă studiile ulterioare au arătat că este mai probabil o operă elenistică, realizată între aproximativ 160 și 110 î.Hr. Această schimbare a generat dezbateri importante în lumea artei.

Lipsa brațelor a dat naștere la numeroase teorii. Cea mai acceptată ipoteză susține că statuia o reprezenta pe Afrodita ținând mărul discordiei, pe baza unui fragment descoperit împreună cu sculptura. Totuși, alte variante propun că ar fi ținut un scut sau ar fi făcut parte dintr-un grup statuar.

Din punct de vedere stilistic, sculptura combină elemente clasice și elenistice. Această ambiguitate a dus la opinii diferite în rândul specialiștilor. În timp ce publicul o consideră o capodoperă, unii cercetători au fost mai rezervați, preferând alte opere descrise în sursele antice.