Cum au găsit oamenii de știință secretul longevității. Care este legătura cu mâncarea raționalizată pe cartelă

Ideea că a mânca mai puțin poate însemna a trăi mai mult nu mai este de mult o simplă vorbă din bătrâni. În ultimele decenii, cercetările medicale au confirmat că mesele frugale, alcătuite din alimente de calitate și consumate fără excese, pot prelungi viața și pot reduce riscul multor boli.

Surprinzător, una dintre cele mai clare dovezi ale acestui fenomen nu vine din laboratoare moderne, ci dintr-o perioadă de criză: raționalizarea alimentelor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit Adevarul. 

Studiile recente arată că persoanele care mănâncă moderat, se ridică de la masă înainte de a se simți complet sătule și își bazează alimentația pe grupele esențiale de nutrienți au șanse mai mari la o viață lungă și sănătoasă. Reducerea cantității de hrană scade inflamația din organism, îmbunătățește metabolismul și previne afecțiuni cardiovasculare și metabolice.

Această idee, numită în știință „restricție calorică”, a devenit unul dintre cele mai studiate mecanisme anti-îmbătrânire. Însă observațiile inițiale nu au apărut într-un centru de cercetare, ci într-un context istoric dramatic.

Paradoxul britanic: sănătate mai bună în plină raționalizare

Începând cu 1940, Marea Britanie a introdus raționalizarea alimentelor. Blocadele maritime, lipsa importurilor și efortul de război au impus un sistem strict de cartele prin care fiecare cetățean primea porții limitate. Nimeni nu mânca pe săturate, iar multe produse – carne, zahăr, grăsimi – deveniseră rare.

În mod paradoxal, în loc să se degradeze, sănătatea populației s-a îmbunătățit. Speranța de viață a crescut, mortalitatea infantilă a scăzut, iar copiii erau, în medie, mai înalți și mai bine dezvoltați decât înainte de război.

Explicația? Alimentația întregii populații a fost uniformizată și echilibrată. Guvernul s-a asigurat că, deși porțiile erau mici, conținutul nutritiv era adecvat. A apărut „Pâinea Națională”, făcută din făină integrală, mai bogată în fibre și minerale.

Campanii publice încurajau consumul de legume cultivate acasă, iar familiile creșteau găini sau își amenajau mici grădini. Copiii și femeile însărcinate primeau suplimente esențiale precum ulei de ficat de cod, lapte și suc de portocale.

În realitate, britanicii au fost obligați să adopte exact tipul de alimentație pe care nutriționiștii de astăzi îl recomandă: puține calorii, alimente simple, naturale și dense nutritiv.

Confirmarea științifică modernă

Pornind de la astfel de observații istorice, cercetătorii au testat efectele restricției calorice în studii controlate.

Un experiment de 15 ani realizat în Statele Unite a oferit participanților o dietă de aproximativ 1.800 kcal pe zi – cu 30% mai puțin decât media occidentală. Dieta a inclus multe legume, fructe, fibre și cereale integrale. La final, subiecții aveau colesterol și trigliceride mai mici, tensiune arterială redusă, glicemie stabilă și un nivel scăzut al inflamației generale.

Un alt studiu al Institutului Național pentru Îmbătrânire a arătat că persoanele care și-au redus aportul caloric cu 25% au înregistrat îmbunătățiri majore ale factorilor de risc cardiometabolici, sensibilitate crescută la insulină, pierdere în greutate și o stare generală de bine mai bună – inclusiv somn și dispoziție îmbunătățite.

Specialistul Jayanta Kumar subliniază că restricția calorică moderată poate activa mecanisme biologice care protejează țesutul muscular și încetinesc procesele de îmbătrânire.