Cum țineau bucureștenii post în urmă cu 150 de ani. Mâncau doar delicatese aduse din Europa

Dacă în prezent există extrem de multe opțiuni alimentare pentru care oamenii pot opta atunci când țin post, oare ce mâncau în trecut? Ei bine, în postul din 1869, bucureștenii optau pentru: melci, stridii, halva cu miros de trandafir, nuga și unt-de-lemn de Toscana. 

Oamenii din secolul al XIX-lea reușeau să depășească mai ușor perioada postului, datorită delicateselor cu care magazinele din Capitală se aprovizionau din întreaga Europă. Cum arăta Postul Paștelui în anul 1869, pentru bucureșteni.

Produse scumpe aduse din Europa erau consumate de bucureștenii anilor 1869

Pe Facebook a devenit virală postarea Institutul de Studii Sud-Est Europene, prin care prezenta o pagină din ziarele din acea perioadă, în care un magazin din București - Filianu&Ionescu- de pe Strada germană se aprovizionase cu o gamă largă de produse exclusiviste: „stridii proaspete de Malta”, „melci mari de Transilvania”, „halva de Adrianopol cu miros de vanilie, trandafir și bergamet”, nuga de Napoli, „anghinare, conservate în cutii și uscate cu ocaua”, homar și stridii, „unt-de-lemn de Toscana în tinichele și cu ocaua, de Provance și grecesc, de o calitate superioară”.

Bucureștenii reușeau să țină cu sfințenie Postul Paștelui, datorită produselor variate pe care anumite magazine li le puneau la dispoziție. Amintim și de: „curmale barbarine pe ramura lor în buchete și cu ocaua”, „struguri de Malaga imperiali”, „prune de Bordeaux în zahar de struguri”, „smochine de Smirna” și „portocale de Mesina”.

„Cum țineau postul Paștilor unii bucureșteni, la 1869?

Magazinul Filianu&Ionescu își anunța clientela, în presa vremii, că a primit „un mare asortiment de diferite articole pentru post”. Printre altele, „stridii proaspete de Malta”, „melci mari de Transilvania”, „halva de Adrianopol cu miros de vanilie, trandafir și bergamet”, nuga de Napoli, „anghinare, conservate în cutii și uscate cu ocaua”, homar și stridii, „unt-de-lemn de Toscana în tinichele și cu ocaua, de Provance și grecesc, de o calitate superioară”, „curmale barbarine pe ramura lor în buchete și cu ocaua”, „struguri de Malaga imperiali”, „prune de Bordeaux în zahar de struguri”, „smochine de Smirna” și „portocale de Mesina”.

Sursa: Românulŭ, 9 martie 1869.”, se arată în postarea Institutului de Studii Sud-Est Europene, pe Facebook.