Cuvântul pe care toți românii l-au folosit greșit până acum. Îl pronunță extrem de des, însă complet eronat

3 septembrie 2025 17:48   Fapt divers

Există în limba română numeroase cuvinte care, de-a lungul timpului, au ajuns să fie utilizate greșit de foarte mulți vorbitori, fie din neatenție, fie din cauza felului în care sună.

Un astfel de exemplu este termenul „aspersor”, denumirea corectă a instalației de grădină folosite pentru stropirea gazonului sau a plantelor. În mod eronat, extrem de mulți români au preluat și folosit forma „aspresor”, o variantă greșită, dar care s-a răspândit rapid în limbajul de zi cu zi.

Greșeala are o explicație simplă: cuvântul „aspresor” pare să vină firesc din asocierea cu verbul „a stropi” sau chiar cu adjectivul „aspru”, ceea ce face ca mintea vorbitorului să îl perceapă drept forma firească.

Totuși, Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) confirmă fără echivoc că singura formă corectă este „aspersor”. Termenul provine din franceză („aspersion” – stropire) și latină („aspergere” – a stropi, a presăra cu lichid), ceea ce explică de ce varianta cu „p” este cea corectă și recunoscută oficial.

De ce folosesc românii varianta greșită

Un aspersor este un dispozitiv de irigație menit să împrăștie apa în mod uniform, prin pulverizare, imitând ploaia naturală.

Este întâlnit frecvent în grădini, pe terenuri agricole sau în spații verzi urbane, unde contribuie la menținerea vegetației sănătoase.

Utilizarea greșită a denumirii nu schimbă funcționalitatea obiectului, însă arată cât de ușor poate fi distorsionat un cuvânt atunci când majoritatea îl pronunță incorect.

Specialiștii în lingvistică atrag atenția că astfel de erori sunt foarte comune, mai ales în cazul cuvintelor împrumutate din alte limbi. De regulă, românii tind să adapteze termenii străini la un tipar fonetic familiar, ceea ce duce la apariția unor forme hibride precum „aspresor”. Cu toate acestea, atunci când ne raportăm la normele limbii române, singura variantă validă este „aspersor”.

Cum putem evita astfel de greșeli

Exemple similare pot fi întâlnite și în alte domenii, unde există diferențe între forma corectă și cea vehiculată în vorbirea curentă. De aceea, lingviștii recomandă verificarea cuvintelor necunoscute sau neclare în surse oficiale, precum DEX online sau alte dicționare academice.

În cazul de față, lucrurile sunt clare: instalația din grădină care pulverizează apa se numește „aspersor”, nu „aspresor”.

Astfel, această mică greșeală de pronunție devine un exemplu despre cum uzul greșit poate modifica percepția generală asupra limbii. Corectarea unor astfel de erori nu este doar o chestiune de pedanterie, ci un pas important în menținerea clarității și a unității limbii române.

Mai multe