Drumul cozonacului, de la aluat la farfurie

Unii îi spun „super-pâinea”, alţii desertul minune, dar toţi recunosc: fără acest produs nu concep Sărbătorile de Paşte. A venit vremea lui, a cozonacului, produsul la care trudesc pentru masa de Paşte gospodine din toate mediile şi de toate vârstele. Pentru a-i afla povestea, reporterii Click! au fost la o expertă în domeniu, bucureşteanca Marinela Adam, celebră pentru cozonacii ei şi în comunism, şi în capitalism.

Marinela are 64 de ani şi face „super-pâinea” sau desertul minune de când se ştie. „Cozonacii sunt una dintre dovezile că Dumnezeu ne iubeşte şi vrea să fim fericiţi”, crede bucureşteanca. A trecut de la bucătăria simpla unde frământa aluatul pentru dictatorul Nicolae Ceauşescu, la atelierul sofisticat, cu frigidere electronice, cântare şi mixere sofisticate unde face mii de cozonaci pentru bucureşteni.

„Eu şi echipa mea scoatem cozonacii aşa cum erau odată, cu produse naturale. Nu facem rabat la calitate. Dacă îmi place mie ce iese înseamnă că şi clientului o să îi placă”, ni s-a destăinuit Marinela Adam, care acum are cofetăria ei.

Aici, la Claus, a făcut celebre în Bucureşti cele trei reţete de cozonaci, verificate şi pe bogaţi şi pe săraci în 40 de ani de frământat şi copt: cozonacul simplu, cu nucă, stafide şi cacao (95 de lei/kg); cozonacul în scoarţă de brad, cu aceeaşi compoziţie ca şi cel simplu (100 de lei/kg); cozonacul special, cu nucă, cacao, stafide, rahat (110 lei/kg).

Iată cum modelează aluatul pentru cozonac, pas cu pas

Marinela are, ca orice masterchef care se respectă, şi o „mână dreaptă”. Tanti Maria (60 de ani) este stăpâna aluaturilor. Ea frământă, coace şi transformă bulgării de aluat în cozonaci pe care i-ai devora cu ochii, minunăţii aburinde care îţi fac pe bune „să patineze” papilele gustative sau, mai simplu, să salivezi, înghiţind în sec. „De 45 de ani frământ, coc, ung şi scot cozonaci. Cred că dacă pun cozonac lângă cozonac, la câţi am făcut iese de-o şosea”, ne povesteşte înainte să înceapă treaba Tanti Maria. 

vTrebuie neapărat să lăsăm coca să se relaxeze"

În faţa noastră creează un cozonac jonglând cu aluatul, „chinuindu-l” apoi cu mâinile ei mari. „Se iau 5-6 ouă, lapte, zahăr, drojdie, făină, unt, ulei. Se face coca, se frământă 20 de minute, se lasă la crescut la temperatura camerei”, începe povestea naşterii cozonacului.

„Trebuie neapărat să lăsăm coca să se relaxeze. O porţionăm, şi o lăsăm iar la relaxat 5 minute. Întindem aluatul şi punem ingredientele. Împletim aluatul de cozonac, îl punem în forme şi îl băgăm în cuptor”, continuă Tanti Maria explicaţiile.

În cuptor aluatul pus în formă de cozonac trebuie să stea la crescut 40-50 de minute la o temperatură în jurul a 38-40 de grade. Se scoate apoi, se unge cu ou şi se bagă la copt, în jur de 50 de minute la o temperatură în jurul a 160 de grade.

Tanti Maria a scos apoi tava din cuptor, a scos cozonacul, a tăiat felii şi deodată nu am mai fost jurnalişti, salariaţi ai cofetăriei sau gură cască, ci doar oameni care mâncau cozonac şi nu mai vorbeau, doar înghiţeau.